Indicele în funcţie de care băncile calculează majoritatea dobânzilor la creditele în lei a sărit, în august, de 6%, prag nemaiatins din 24 martie. Evoluţia a fost contrară aşteptărilor. De ce?
În mai puţin de trei săptămâni, parcursul indicelui ROBOR la trei luni a surprins piaţa, în condiţiile în care aşteptările erau de continuare a trendului descrescător, declanşat spre sfârşitul primului trimestru al acestui an. Astfel, cotaţia a urcat de la 5,25% – înregistrată la 28 iulie – la 6,27% , nivelul atins la 17 august. Astfel de fluctuaţii s-au mai produs în acest an, însă nu într-un interval de timp atât de scurt. Şi cotaţia ROBOR overnight (pentru a doua zi) a urcat, în perioada amintită, de la 4,7% la 6,33%, pentru ca pe 23 august să revină la 5,13%, după ce – vreme de două zile – stagnase în jurul valorii de 2,6%. În privinţa cotaţiei indicelui la trei luni, depăşirea pragului de 6% este pusă de unii bancheri, surprinzător sau nu, şi pe evoluţiile din plan extern.
„Motivul creşterii ratelor de dobândă din ultima perioadă este scăderea excesului de lichiditate din sistemul bancar – având în vedere operaţiunile de injectare de fonduri făcute de BNR, probabil s-a ajuns chiar la deficit de lichiditate -, dar o contribuţie semnificativă au avut-o şi tensiunile la nivel global“, a declarat, pentru Capital, economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc. Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi, totodată, preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, arată şi el spre evoluţiile externe, spunând că „unele anunţuri făcute de autorităţile diferitelor instituţii internaţionale au influenţat piaţa“.
Blocaj de la Finanţe
În timp ce Gheţea se limitează la factorii externi, nevrând să intre într-un conflict de interese, având în vedere dubla sa calitate, alţi bancheri spun că unele acţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP) din ultima vreme au influenţat, conjunctural sau nu, evoluţia ROBOR. În mod normal, banca centrală este singura instituţie care controlează lichiditatea. În ipoteza în care BNR nu a intervenit pe piaţa valutară prin vânzare de valută – iar evoluţia cursului leu-euro din ultima perioadă este un argument al acestei ipoteze – nivelul de lichiditate din sistemul bancar ar fi trebuit să rămână relativ similar cu cel din trecut, respectiv să avem un exces de lichiditate. În condiţiile în care cotaţia ROBOR a urcat semnificativ, este evident că masa monetară aflată în circulaţie s-a redus.
Potrivit lui Chidesciuc, acest exces putea să dispară temporar din sistemul bancar, prin acţiuni ale MFP: atragere de bani de la bănci, rambursări mai puţine, plăţi întârziate etc. „Prin urmare, este probabil ca acţiuni ale MFP să fi determinat creşterea ratelor dobânzii pe piaţa monetară. Banii atraşi de MFP sunt ţinuţi în cont la BNR, în afara sistemului bancar. Astfel, băncilor le rămâne o cantitate mai mică de bani pe care o pot tranzacţiona, iar preţul banilor (rata dobânzii) creşte“, explică Chidesciuc.
La rândul său, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că Finanţele au „îngheţat“ banii pe care trebuia să-i întoarcă firmelor, deci în piaţă. În condiţiile în care, la 25 iulie, companiile au plătit – prin impozitele şi taxele aferente trimestrului al doilea – 6 miliarde de lei faţă de 4 miliarde de lei, suma dintr-o lună normală, aceşti bani trebuiau să ajungă, prin rambursări de TVA sau orice alte plăţi pe care statul le are către companii, în ciclul economic. Or, asta nu s-a întâmplat. „Atipic faţă de ce văzusem până acum, luna asta, plăţile MFP către companii au întârziat. Nu spun că este un act premeditat, poate să fie ceva pur conjunctural. De altfel, cotaţia ROBOR a început să-şi revină, iar asta este cea mai bună dovadă că acest gol temporar determinat de Finanţe este cauza creşterii indicelui“, arată Dumitru.
Argument suplimentar
Potrivit lui Chidesciuc, ratele de dobândă ar mai putea urca dacă s-ar vinde lei şi s-ar cumpăra euro în volume mari. „În realitate, volumele din piaţă au fost destul de reduse (specific perioadei de vară) şi există în continuare o tendinţă de a privi leul favorabil din partea investitorilor străini (probabil, acum sunt neutri faţă de leu)“, argumentează economistul ING. Potrivit acestuia, dacă urcarea ratelor dobânzii a avut loc fără intervenţia BNR – fiind determinată de decizii ale MFP – ar fi normal să vedem în perioada următoare o detensionare a ratelor pe piaţa monetară. „Acest lucru ar fi normal, fiindcă MFP nu amână plăţi nedeterminat, şi banii se întorc în sistemul bancar până la urmă“, punctează Chidesciuc. Tot el arată însă că este posibil ca Finanţele să vrea să mărească rezerva-tampon (lucru cerut de FMI de ceva timp, respectiv un buffer de aproximativ 4 luni). Dacă acum rezerva este mai mică, orice majorare a sa presupune extragerea de lichiditate din sistemul bancar în mod cvasipermanent.
Şeful ARB este sigur că această evoluţie este „un puseu“ şi se aşteaptă ca, în perioada următoare, indicele ROBOR să revină „în cotele obişnuite din lunile iunie şi iulie“. Dincolo de a indica un comportament mai straniu din partea Finanţelor şi care nu este de dorit să se repete, preşedintele Consiliului Fiscal spune că evoluţia din luna august nu are niciun fel de impact pe contractele de credit aflate în derulare. În privinţa evoluţiilor viitoare, Dumitru se aşteaptă ca rata ROBOR cu scadenţă de până-ntr-o lună să rămână cu 1 – 1,5 puncte procentuale sub dobânda de politică monetară, în timp ce rata ROBOR cu scadenţă mai mare de o lună să fie cu maximum un punct procentual sub dobânda de politică monetară.
Este probabil ca acţiuni ale MFP să fi determinat creşterea ratelor dobânzii pe piaţa monetară
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-şef la ING Bank