Doua dintre bancile care au coborat nivelul dobanzilor pentru achizitionarea de locuinte sub pragul de 30% (Banca Transilvania 28%, Volksbank 29%) crediteaza in mod clar ca adevarat scenariul prin care tendinta de diminuare a ratelor dobanzilor la credite va continua atat in lunile care au mai ramas pana la sfarsitul anului, cat si in 2003.
„In continuare, pana la sfarsitul acestui an, estimam pastrarea unei tendinte descrescatoare a nivelului dobanzilor active, dar cu siguranta nu atat de evidenta ca in primul semestru. Practic, este probabil ca dobanzile pentru creditele acordate in lei sa ajunga in decembrie 2002 in jurul nivelului de 25% pentru persoanele juridice, respectiv de 26-27% pentru persoanele fizice. Comparativ cu inflatia estimata pe anul 2002, preconizam ca nivelul acesteia va fi depasit cu aproximativ cinci puncte procentuale de pragul inferior al dobanzilor active (dobanzile la credite). Pentru 2003, probabil ca nu vom inregistra scaderi sau cresteri spectaculoase la dobanzile practicate la credite in lei, dar aceste modificari sunt destul de greu de prognozat, fiind strans legate de o multime de factori”, declarau analistii Bancii Transilvania.
Volksbank, „pariind” pe acelasi scenariu optimist, a construit un produs de creditare extrem de avantajos: imprumutul pentru achizitionarea de locuinte cu dobanda de 29%. „Strategia bancii de a da tonul in oferirea de produse de creditare accesibile populatiei si IMM-urilor, alaturi de conditiile pietei, a condus la scaderea majora a dobanzilor la creditele in lei (de la 43% la 29%).
Analistii BCR apreciaza si ei ca nivelul prognozat al dobanzii la creditele pe termen lung ar putea ajunge la aproximativ 27% la finele lunii decembrie 2002. „Pentru anul in curs, se va mentine tendinta de scadere a dobanzilor la credite, existand posibilitatea ca, in conditiile mentinerii evolutiei pozitive a economiei in parametrii previzionati, nivelul dobanzii de baza sa coboare la finele lui 2002 spre 27%”, declara Cornel Cojocaru, director de comunicare la BCR.
Cat priveste anul 2003, perspectivele pastrarii tendintei descrescatoare a dobanzilor sunt cat se poate de optimiste. Inflatia, principalul factor de influenta a scaderii dobanzilor la credite, este prognozata a se situa la aproximativ 15%, conform Bancii Nationale. Daca se va pastra, si in 2003, aceeasi diferenta intre inflatie si pragul minim al dobanzii la credite ca cea prognozata de specialistii Bancii Transilvania (de 5%), am putea avea la sfarsitul anului dobanzi la imprumuturi de 20-22%. Dupa cum se vede, scaderea dobanzilor in 2003 (de la 35-27% la 25%-20%) nu va mai fi asa de spectaculoasa ca in 2002 (de la 40-50% la 27%-35%). Totusi, ea va avea loc. Exista, ce-i drept, o serie de factori care ar putea impiedica scaderea ratei inflatiei si deci si a ratelor dobanzii. Ritmul lent al reformelor este unul dintre ei. Altul este acela ca o scadere a dobanzilor permite cresterea consumului, care favorizeaza cresterea ratei inflatiei. BNR insa pare a avea situatia sub control, in sensul ca, incepand cu 1 ianuarie 2003, accesul mai facil la credite datorita scaderii dobanzilor va fi compensat de regulile mai stricte pe care bancile vor trebui sa le aplice clientilor lor pentru ca acestia sa poata beneficia de credite (noile reglementari referitoare la provizioanele pe care bancile comerciale treuie sa le constituie pentru diferitele categorii de clienti). Altfel spus, de reducerea dobanzilor vor putea beneficia doar acele persoane fizice sau acei agenti economici care au o situatie financiara sanatoasa. Pentru restul solicitantilor de credite, costul imprumuturilor se va mentine la acelasi nivel ca anul acesta sau la niveluri mai ridicate, deoarece riscul bancii va trebui compensat prin plata unor dobanzi mai mari.
Exista si analisti care crediteaza ca fiind adevarat scenariul cresterii dobanzilor pe piata monetara romaneasca. Un recent studiu al bancii olandeze ING Londra prognozeaza o marire a dobanzilor de referinta (la titlurile de stat) pentru anul 2003, la un nivel de 30,5%, de la aproximativ 25%, cat sunt acestea in prezent. Principala cauza a fenomenului ar constitui-o, conform declaratiilor acestora, revenirea inflatiei in 2003 la un nivel de peste 25% (28,6%, conform celor de la ING). Cresterea dobanzilor la titlurile de stat ar antrena insa o crestere generala a ratelor dobanzilor, atat la depozite cat si la credite.
De remarcat si faptul ca progozele analistilor facute la inceputul acestui an indicau pentru sfarsitul lui decembrie 2002 dobanzi la credite de 28-32% (estimari deja confirmate, tinand cont ca in urmatoarele luni nu vor mai urma scaderi majore). Ceea ce arata ca economia riomaneasca a devenit mult mai predictibila.
Ce ar putea Impiedica scaderea dobanzilor
· Cresterea consumului favorizata de scaderea dobanzilor ar putea conduce la o marire a inflatiei, fapt ce ar antrena in final marirea nivelului dobanzilor (semnal de alarma tras de BNR in raportul sau anul pe 2001).
· Ritmul lent al reformelor face ca economia sa nu fie pregatita pentru o crestere a consumului, fiind nevoie, pentru satisfacerea acestuia, de cresterea preturilor sau de importuri mai mari (presiuni pe cursul de schimb, fapt generator de inflatie).
Stiri BANCARE
Bacsis pe card
Majoritatea ghidurilor de calatorie iti recomanda, in general, ca bacsisul pe care trebuie sa il lasi chelnerului ce te-a servit intr-un restaurant, trebie sa fie aproximativ egal cu 10% din consumatie. Ce te faci insa atunci cand platesti cu un card? Daca nu vei mai reveni in acel restaurant problema nu este prea mare. Dar daca si a doua zi vei lua masa in acelasi loc, s-ar putea sa constati o scadere ingrijoratoare a nivelului serviciilor. Dupa cum ne explica domnul Radu Obreja, vicepresedinte Visa CEMEA, daca restaurantul este echipat cu un imprinter sau cu un terminal electronic, poti proceda in felul urmator: dupa ce inmanezi cardul chelnerului, el il va inapoia impreuna cu o chitanta pe care apare suma ce trebuie platita, dar si un spatiu liber in dreptul caruia este mentionat cuvantul „tips” (in engleza, bacsis). Clientul noteaza suma pe care doreste sa o ofere suplimentar, iar apoi scrie suma totala. Chelnerul finalizeaza tranzactia de plata si intreaga operatie ia sfarsit. Nu scapati insa niciodata cardul din ochi, chiar si in cele mai respectabile locatii. Puteti avea surpriza sa fie „clonat”, fapt ce va va fi indicat imediat prin lipsa unor bani din cont.
Carduri noi la BCR
Banca Comerciala Romana va lansa in perioada urmatoare trei noi tipuri de carduri: BCR VISA Classic, un card de debit in euro, destinat in mod special persoanelor fizice care calatoresc in spatiul Uniunii Europene, in scop turistic sau de afaceri; BCR VISA Business Electron pentru IMM-uri, card de credit in lei, cu utilizare in tara si in strainatate, adresat firmelor mici si mijlocii, si BCR VISA Virtual card, ce va fi folosit in cadrul tranzactiilor pe Internet, oferind un mare grad de siguranta pentru acestea. Totodata, BCR anunta ca, incepand cu jumatatea lunii august a.c., serviciul de Mobile Banking disponibil pentru detinatorii de carduri BCR abonati la reteaua Connex a devenit accesibil si pentru detinatorii de carduri abonati la reteaua Zapp, Orange sau Cosmorom.
Obligatiuni municipale de peste un milioan de dolari
Grupul BCR (prin Banca Comerciala Romana si BCR Securities SA) a fost desemnat castigator al licitatiei de oferte de intermediere financiara organizata de Primaria Municipiului Bacau, in vederea emiterii si vanzarii de obligatiuni municipale in valoare de peste un milion de dolari (35 miliarde de lei). Valoarea nominala a unei obligatiuni este de un milion de lei fiecare. Scadenta finala a obligatiunilor va fi la doi ani si sase luni de la emitere, suma imprumutata urmand a fi rambursata investitorilor in cinci rate egale, platite semestrial o data cu dobanda calculata la sold. Dobanda va fi variabila si mai mare cu doua puncte procentuale fata de media dobanzilor interbancare (BUBID si BUBOR) la 6 luni. Dobanda estimata pentru primul semestru, calculata dupa formula prezentata, va fi de peste 26%. Pentru o investitie initiala de un million de lei, la fiecare sase luni un cumparator primeste inapoi cate 200.000 lei plus dobanda cuvenita. Grupul BCR are la activ un total al emisiunilor de obligatiuni municipale intermediate de aproape 60 de miliarde lei (Mangalia – 10 miliarde lei, Zalau – 10 miliarde lei, Breaza – 3 miliarde lei si Bacau – 35 miliarde lei).
