nerezidentilor. Chiar daca si in acest an au existat plasamente speculative de capital atat pe piata bancara cat si pe bursa, BNR trebuie sa reduca cat mai mult apetitul strainilor pentru castiguri rapide din specularea dobanzilor inalte la lei din piata romaneasca. BNR ar trebui sa asigure o minima protectie, deoarece intrarile de valuta asteptate de anul viitor ar putea genera cresteri de preturi la proprietati, obligatiuni sau actiuni. S-ar crea astfel o puternica presiune pe cursul de schimb, moneda nationala apreciindu-se in termeni reali mai rapid decat a stabilit BNR.Dupa cum apreciaza analistul financiar Daniel Marinescu, pentru ca sistemul financiar romanesc sa fie protejat in fata intrarilor de capital, dobanzile pasive la lei ar trebui sa ajunga anul viitor la 8%-9%, maximum 10%. „Daca dobanzile pasive vor fi mai mari de 10%, vor exista riscuri mari ca fluxurile speculative de capital sa provoace diverse socuri economiei romanesti”, subliniaza Marinescu. Datorita faptului ca dobanzile sunt inalte, Ministerul Finantelor nu a emis niciodata titluri de stat in lei si pentru nerezidenti chiar daca legislatia i-ar fi permis acest lucru. Riscul major cu care s-ar putea confrunta Romania in cazul unor intrari masive de valuta pe piata romaneasca ar fi retragerea acestora dupa o perioada foarte scurta sau chiar imediat dupa aderare, fapt care ar angrena o devalorizare masiva a leului. Totusi, politica prudenta a BNR, faptul ca de anul viitor se va recurge la „tintirea directa a inflatie”, reducerea treptata a dobanzilor si sporirea credibilitatii politicilor Bancii Centrale creeaza premisele unei treceri usoare peste aceasta etapa de maturizare a economiei romanesti in vederea integrarii in UE.