de utilaje si segmentul de real estate.Piata de leasing din Romania este structurata pe firme de leasing afiliate unor banci, firme de leasing afiliate unor producatori sau furnizori de produse si firme de leasing independente. La nivelul intregii piete exista doua asociatii ale firmelor de leasing: Asociatia de Leasing Bancar (ALB), care detine aproximativ 36% din piata de leasing, si Asociatia Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), care detine 57% din piata. Potrivit datelor furnizate de ASLR, valoarea totala a contractelor de leasing incheiate in 2004 a fost de 1,815 miliarde de euro, din care 1,029 au fost ale societatilor membre ASLR. Valoarea bunurilor contractate in leasing a fost de 0,84 miliarde de euro. In functie de tipul de leasing practicat in 2004 in Romania, trebuie mentionat ca leasingul financiar a continuat sa fie majoritar, cu 94,96% din numarul total de contracte, fata de cel operational, cu 4,07% din totalul contractelor de leasing. In anul 2004, valoarea bunurilor finantate in leasing pentru persoane juridice a reprezentat aproximativ 74,90% din total piata, 17,40% fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri, restul de 7,70% fiind reprezentat de persoanele fizice. Poate fi remarcata, astfel, cresterea semnificativa (de peste 17%), fata de datele statistice din primele luni, a finantarilor pentru sectorul public si ONG-uri. Din totalul de 49.361 de contracte aflate in derulare in 2004, majoritatea sunt legate de sectorul privat, adica 84,47%, iar sectorul public, sectorul altor clienti si ONG-urile reprezinta aproximativ 15,52 %. De asemenea, cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in anul 2004 a fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 75,4% din valoarea bunurilor finantate in leasing. In 2004, structura portofoliului companiilor de leasing membre ale asociatiei, pe categorii de bunuri finantate, nu s-a modificat fata de anii anteriori. Astfel, cel mai important segment al pietei de leasing continua sa fie reprezentat de autovehicule, ponderea acestuia ajungand la 92,67%. Autoturismele si-au adjudecat 61,06% din total, fiind urmate de autoutilitare, vehicule comerciale si autobuze, cu 31,61%. „Ponderea semnificativa a vehiculelor comerciale in totalul bunurilor finantate nu justifica opinii potrivit carora leasingul este orientat spre bunurile de consum sau spre autoturismele de lux”, a precizat Cornel Coca Constantinescu, presedintele reales in urma AGA din februarie al ASLR.Potrivit oficialului ASLR, cererea pentru autovehicule va continua sa creasca, in conditiile in care gradul de motorizare in Romania se mentine inca la un nivel scazut.Pe pozitiile urmatoare se situeaza echipamentele industriale, cu o cota de 4,04%, utilajele agricole, 0,67%, in timp ce imobilele reprezinta doar 0,26%.
Legislatia leasingului imobiliar ar trebui modificata
Problemele de ordin legislativ privind transferul unui imobil care face obiectul unui contract de leasing, precum si sumele foarte mari necesare a fi investite sunt raspunzatoare de mentinerea acestui tip de leasing la cote reduse, chiar daca viitorul leasingului este cel imobiliar si cel pentru utilaje. „Dezvoltarea leasingului imobiliar depinde in mare masura de existenta unui echilibru intre atragerea de surse pe termen lung, intre 15 si 20 de ani, si plasarea acestora”, a precizat Constantinescu. Actorii principali din piata sunt de parere ca noul Cod fiscal ar trebui sa contina „si o analiza a implicatiilor fiscale ale leasingului imobiliar, deoarece exista neclaritati in privinta modului de rambursare a TVA in aceste situatii, precum si imperfectiuni legislative legate de transferul de proprietate al bunului dupa expirarea contractului de leasing.”O alta problema care a fost ridicata de membrii ASLR este cea a profitabilitatii societatilor din sectorul leasing. „Profitabilitatea societatilor de leasing este in directa concordanta cu evolutiile de pe piata monetara, de scaderea permanenta a dobanzilor la lei si mentinerea constanta a celor la valuta. In aceste conditii apare clar o presiune pe dobanzile practicate de societatile de leasing. Vom ajunge sa discutam numai de volumul tranzactiilor pentru a putea acoperi costurile operationale ale societatilor de leasing. Tocmai de aceea, nu excludem reorientarea leasingului catre finantarea in lei. De exemplu, in primele luni ale acestui an, in cadrul unei societati cu un volum al vanzarilor de trei milioane de euro, un milion este plasat in lei”, a declarat Cornel Coca Constantinescu. In acest sens, actorii de pe piata de leasing recunosc ca prospecteaza noi posibilitati de finantare, atat linii externe de creditare, cat si apelul la piata de capital.