expansiune. Cererea de locuinte creste, preturile caselor cresc, iar cererea de finantare creste si ea. Achizitia sau constructia unui imobil dezvolta o alta industrie pe orizontala. De teama deficitului de cont curent, la nivel macoreconomic se depun eforturi pentru incetinirea ritmului de crestere a creditelor in general. In privinta creditelor ipotecare insa, tendinta nu este neaparat de franare a cererii, ci de reorientare a cererii de credite ipotecare in valuta catre cererea de credite in lei. Singurele parghii aflate la indemana BNR, momentan, sunt dobanzile bancare. Lasand la o parte faptul ca, scaderea dobanzilor bancare era necesara per total din perspectiva scaderii inflatiei si a liberalizarii contului de capital, scaderea dobanzilor la creditele ipotecare/imobiliare in lei a venit ca un dus rece peste clientii atenti la creditul in valuta. La creditele de consum, la cele auto si la cele de nevoi personale, scaderile au existat, dar nu au fost nici pe departe atat de spectaculoase ca cele de la creditele pentru locuinte. In conditiile in care dobanzile la creditele ipotecare/imobiliare in lei au ajuns la nivelul de 12% si inca sunt banci care mai scad incet-incet dobanzile la creditele in lei, oricine se poate intreba daca nu cumva ar fi mai putin riscant sau chiar mai avantajos sa incerce un credit ipotecar/imobiliar in lei.Spectaculoasele reduceri de dobanda operate la creditele in lei nu afecteaza cu nimic atractivitatea creditelor in euro sau dolari. Bineinteles, pe termen lung, in conditiile in care leul va mai suporta efecte ale inflatiei, iar veniturile populatiei vor creste, s-ar putea ca o rata de noua-zece milioane de lei pe luna acum sa se dovedeasca peste cinci ani mai avantajoasa decat una de 170 de euro. La ora actuala insa, diferenta intre rata lunara a unui credit in lei si cel al unuia in valuta este de minimum 2,5 milioane de lei (si asta in conditiile cele mai avantajoase ale unui credit in lei). O rata mai mica atrage dupa sine si posibilitatea de a lua un credit de o valoare mai mare, lucru care se transforma din nou intr-un avantaj al creditului in valuta. Tendinta pentru anul in curs si cel urmator este de intarire a leului, fapt care ar minimiza oarecum riscul valutar implicat de un credit in euro. In plus, un credit ipotecar/imobiliar se intinde pe o perioada de 20-25 de ani. La momentul acela, Romania are toate sansele sa aiba ca moneda nationala euro. In plus, comisioanele percepute de banci si valoarea asigurarilor aferente creditelor ipotecare in lei sunt usor mai scumpe la lei decat la valuta, chiar daca in cazul creditului ipotecar in valuta exista si un comision de risc valutar.Pentru intregul an 2005 este de asteptat ca trendul descendent al dobanzilor la lei sa continue. Chiar daca pe plan international vom asista la o crestere a dobanzilor internationale de referinta, datorita apropierii momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si datorita concurentei acerbe din sistemul bancar pe palierul creditului ipotecar, dobanzile la creditul in valuta vor cunoaste si ele un trend descendent. Dobanzile la lei vor scadea intr-un ritm mai accentuat decat la valuta, conform cu tendinta bancilor de a mari ponderea creditelor in moneda nationala in totalul creditelor ipotecare acordate. Totusi, acest lucru va fi foarte dificil, cata vreme perceptia actuala (data de diferenta dintre rata dobanzii la lei si valuta, coroborat cu aprecierea leului) este ca un credit in lei e mult mai scump decat unul in valuta. Tinand cont de maturitatea lunga a acestor credite si de trendul descendent, nivelul dobanzii la euro ar trebui sa se indrepte catre 7 – 7,5%, iar la lei catre 10%.Totusi, micsorarea dobanzilor la creditele in lei ar putea, in timp, sa schimbe proportiile de 90% credite ipotecare in valuta fata de numai 10% creditele in lei.