‘Creditele în lei se vor converti în credite în euro, la cursul pe care îl va stabili, cu doi ani înainte, Banca Naţională, cu Guvernul, cu Uniunea Europeană şi cu pieţele. Aşa va rezulta cursul de conversie.(…). Când se va intra în zona, în antecamera, de aderare la euro, se anunţă un curs, care nu trebuie să rămână bătut în cuie, şi va putea să varieze în anumite marje’, a explicat Isărescu.
Întrebat dacă România a căzut pradă creditării în euro, guvernatorul BNR a negat acest lucru şi a explicat că aproape jumătate din creditarea din România s-a făcut în lei şi, din cealaltă jumătate, o mare parte este legată de operaţiuni de comerţ exterior.
‘Ar fi chiar riscant ca aceste creditări (n.r pentru operaţiuni de comerţ exterior) să se facă în moneda naţională, pentru că atunci riscul valutar ar apărea în sens invesrs. Când facem o asemenea apreciere că creditarea e dominantă în euro trebuie să scoatem cam 25-30 la sută cât este ponderea comerţului exterior în PIB-ul României, deoarece o creditare în acea zonă în euro este aproape normală. Aş mai spune că, din punct de vedere al creditelor pe termen lung legate de domeniul imobiliar, de construcţia de locuinţe, este riscant ca aceasta să se întâmple în euro, nu sugerăm acest lucru, dar, deocamdată băncile din România nu au resurse în lei pe termen lung’, a precizat Mugur Isărescu.
El a adăugat că a acorda credite pe termen lung în valută este riscantă pentru finanţarea de locuinţe, dar nu mai riscantă decât a face finanţare pe termen lung în lei, în condiţiile în care n-ai surse pe termen lung de finanţare în moneda naţională.
SURSA: Agerpres
