În 2024, economia României a crescut cu doar +0,9%

Cum a evoluat economia României în 2024? Institutul Național de Statistică (INS) a estimat o creștere economică mică, de doar +0,9% pentru întregul an 2024, față de anul 2023, după ce a eliminat efectul inflației.

În ultimul trimestru al anului 2024, economia României a crescut cu +0,7% față de aceeași perioadă a anului 2023 și cu +0,8% față de vara anului 2024 (august-septembrie). Aceste creșteri mici au ajutat la menținerea unei evoluții economice sub 1% față de anul 2023, în condițiile în care, în a doua jumătate a anului 2024, inflația a început să crească din nou, ceea ce a diminuat creșterea economică.

Executivul a estimat greșit o creștere mare a economiei și a cheltuit mult

Anul trecut, Executivul a estimat greșit o creștere a economiei de +3,4% (de patru ori mai mare decât cea reală) și a cheltuit mult, inclusiv pentru creșteri de salarii de 25% pentru angajații din sectorul public, bani împrumutați, ceea ce a dus la un deficit public record de 8,3% din PIB. În plus, creșterile de salarii din sectorul public sunt incluse și ele în calculul PIB-ului.

Ce reforme fiscale vor transforma economia României în 2025?

Vizita recentă a delegației FMI la București s-a încheiat cu decizii care par pozitive pentru afaceri și investitori. Analiza arată că experții FMI nu au cerut măsuri severe, creșteri de taxe sau măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar.

„Dimpotrivă, au recomandat reinstaurarea stabilității și a predictibilității pentru a recâștiga încrederea partenerilor internaționali și a investitorilor, după cum a reiterat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. Reprezentanții Guvernului au participat la o serie de consultări cu partenerii financiari internaționali ai României, având ca obiectiv analiza celor mai recente evoluții financiare și economice ale României, cel mai probabil și pe fondul retrogradării ratingului de țară, dintr-o perspectivă stabilă, la una negativă”, susține Miruna Enache, partener, lider al departamentului de asistență fiscală în tranzacții, EY România & Moldova, EY CESA Tax Markets Leader, și Amelia Toader, senior manager, departamentul de impozite internaționale, EY România.

În timpul discuțiilor, guvernul a reconfirmat că va respecta deficitul de 7% din PIB în acest an și că va continua să reducă deficitul și în anii următori, așa cum este stabilit în planul fiscal acceptat cu Comisia Europeană și conform recomandărilor primite pentru a reduce deficitul prea mare.

Planul bugetar-structural pe termen mediu al României, aprobat de ECOFIN

„Reamintim că România este înscrisă în Procedura aplicabilă Deficitelor Excesive (PDE) a Consiliului European încă de acum cinci ani, în condițiile depășirii, în anul 2019, a valorii de referință a UE privind deficitul bugetar de 3% din PIB.

Începând cu acest an, statele membre au obligația să-și pregătească și planuri bugetare-structurale naționale pe termen mediu, în cadrul cărora să stabilească direcția de reformare și strategia investițională pentru următorii 4 – 7 ani, cu scopul primordial de a aduce datoria publică la un nivel prudent și de a menține deficitul public sub valoarea de referință de 3% din PIB.

Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul a dat undă verde planurilor bugetar-structurale pentru 21 de state membre, inclusiv România – căreia i s-a aprobat și prelungirea perioadei de ajustare bugetară de la 5 la 7 ani. În planul înaintat Consiliului, România se angajează să realizeze un set de reforme și investiții menite să îmbunătățească creșterea și sustenabilitatea bugetară până în 2031.

Elementul-surpriză este dat chiar de setul de reforme pe baza căruia Planul este dezvoltat, acesta fiind compus din mai multe angajamente, unele preluate ca atare din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), altele – deși existente în PNRR – au fost propuse cu specificații suplimentare, dar și de unele reforme noi. Printre cele mai interesante măsuri pe zona fiscală notăm:

  • Reforma salariului minim.
  • Reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor.
  • Reforma privind revizuirea cadrului fiscal.
  • Reforma administrării sistemului de impozite și taxe.

În pofida asigurărilor optimiste ale Executivului, starea de volatilitate crescută și insecuritate se resimte în mediul de afaceri și la nivelul investitorilor încă de la finalul anului 2024. Se pare însă că legislativul pregătește o nouă serie de reforme fiscale, fără de care deficitul bugetar asumat nu ar putea fi atins.

Guvernul Ciolacu 2 trebuie să prioritizeze mai multe acțiuni-cheie în 2025 pentru a asigura o creștere economică durabilă și stabilitate fiscală. Aceste acțiuni includ:

  • Valorificarea pe deplin a noului cadru de guvernanță pentru a impulsiona reformele și investițiile.
  • Reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB prin adoptarea unor măsuri fiscale prudente și asigurarea că bugetul reflectă acest obiectiv.
  • Îmbunătățirea eficienței colectării veniturilor pentru a atinge țintele propuse, abordând deficitul actual de aproximativ 9,7 mld lei.
  • Alocarea de fonduri suplimentare pentru servicii esențiale și gestionarea cu atenție a cheltuielilor.
  • Menținerea unui nivel sustenabil al datoriei printr-o mai bună colectare a veniturilor și prioritizarea proiectelor.

Prin adoptarea acestor acțiuni, guvernul român poate lucra pentru a atinge disciplina fiscală și a promova dezvoltarea economică în fața provocărilor continue. Această activitate poate produce rezultatele dorite doar printr-o colaborare și o consultare constantă cu mediul de afaceri”, conform analizei.