Acesta a subliniat că un tunel este o infrastructură complexă, care implică riscuri semnificative și care poate genera dezastre, motiv pentru care administrarea trebuie să fie bine coordonată și integrată.

Un tunel cere o coordonare exemplară

România se pregătește să inaugureze anul viitor primul tunel adevărat la nivel de autostradă aflat în trafic, ceea ce necesită o abordare integrată în gestionarea acestuia, în special în cazuri de urgență, având în vedere riscurile implicate de o astfel de infrastructură.

„Suntem bucuroși că vom avea primul tunel de autostradă, însă administrarea acestuia impune o colaborare strânsă între toate entitățile implicate.

În acest moment, lucrăm deja la acest aspect, deoarece nu avem norme clare pentru acest tip de infrastructură. Am format o echipă dedicată care se ocupă cu redactarea și actualizarea normativelor necesare”, a declarat Scrioșteanu.

Câte tuneluri mai sunt preconizate

Anul acesta vor fi în lucru cel puțin 4-5 tuneluri, iar în următorii 7-8 ani, dacă ritmul de lucru se menține, vor fi în trafic aproximativ 30 de tuneluri la nivel național.

„Trecerea peste Carpați, prima trecere peste Carpați, autostrada Sibiu – Pitești, este în prezent în lucru. Pe toate cele patru segmente rămase de dat în trafic se lucrează. De asemenea, acum aproximativ o lună au început lucrările la cel mai lung tunel, tunelul de la Poiana, cu o lungime de 1,8 km, pe secțiunea 3.

Un alt tunel în lucru, tunelul de la Curtea de Argeș, va avea o primă străpungere către Sibiu, probabil luni, în jurul prânzului. Aceasta va marca o primă realizare semnificativă, o „lumină” nu doar figurativă, ci efectivă, la nivelul unui tunel forat într-un munte în România.

Deci, evoluţia acestui foarte important sector de drum, de la Piteşti la Sibiu, pentru a avea o trecere la nivel de autostradă peste Carpaţi, este într-un grafic ireversibil, spun eu, cu orizont 2028 – 2029, pentru că lucrările sunt destul de complexe, nu se poate lucra la toate operele de artă dintr-un sector, ci trebuie să fie realizate succesiv, pentru că nu avem accesul în anumite zone montane, fiind foarte greu accesibile”, a arătat secretarul de stat.

Risc de dezastru în astfel de tuneluri

Irinel Ionel Scrioșteanu a explicat că în tuneluri se pot produce chiar și catastrofe, deoarece incendiile se propagă extrem de rapid, motiv pentru care este necesară o capacitate optimă de evacuare atât a oamenilor, cât și a personalului.

El a subliniat că scopul principal este salvarea vieților și a bunurilor, iar din acest motiv tunelurile sunt dotate cu mijloace de avertizare, sisteme de evacuare a fumului și căi de evacuare atât rutiere, cât și pietonale.

De asemenea, a menționat că, în aceste condiții, a fost creat un grup de lucru comun împreună cu reprezentanții ISU, pentru a asigura o abordare integrată a măsurilor și procedurilor de intervenție atât după darea în trafic a tunelului, cât și din faza de construcție.

„În tuneluri, da, se pot produce chiar şi catastrofe, pentru că incendiile în tunel se propagă extraordinar de repede şi trebuie să avem o capacitate de evacuare a oamenilor şi a personalului într-un timp optim, în aşa fel încât în primul rând să se salveze vieţi şi bunuri.

Din motivul acesta se dotează tunelul şi cu mijloace de avertizare şi cu mijloace de evacuare a fumului şi sunt prevăzute căi de evacuare rutieră şi chiar pietonală.

În aceste condiţii, am făcut un grup de lucru comun cu cei de la ISU, în aşa fel încât să avem o abordare integrată a măsurilor de intervenţie şi a procedurilor de intervenţie post-dare în trafic, dar şi să luăm măsurile acum, din faza de construcţie, în aşa fel încât să fim siguri că toate dotările sunt integrate cu sistemul de situaţii de urgenţă”, a indicat reprezentantul Ministerului Transporturilor.