Gabriel M. si-a renovat de curand apartamentul. A spart un perete despartitor, a schimbat faianta si gresia. La sfarsit, a ramas cu un mic munte de moloz. Ajutat de cativa prieteni, a aruncat, pe un camp viran, cativa saci plini. Ca el, zilnic, mii de romani arunca pe unde pot molozul sau gunoiul menjer.
“In sectorul 1 al Capitalei, plateam lunar circa 200 de mii de lei noi pentru curatarea depozitelor ilegale de gunoi menajer sau provenit din constructii. Am angajat paznici, care sa pazeasca zonele unde se aruncau gunoaiele. Acum, platim de circa trei ori mai putin firmei de paza”, spune Florea Savu, director general adjunct la Rebu, firma care se ocupa de salubritatea stradala in sectoarele 1 si 4 ale Capitalei. Potrivit acestuia, Rebu colecteaza lunar cam 23 de mii de tone de deseuri, din care o treime nu este platita nici de primarii, nici de abonatii serviciilor de salubritate. Intr-o situatie similara se regaseste si Urban, firma de salubritate care actioneaza in sectorul 6 si care presteaza servicii fara sa primeasca bani pentru circa o zecime din populatia sectorului.
Toata aceasta evaziune mascata se simte la buzunarul celor care-si platesc abonamentul de salubritate. Persoanele fizice platesc la Rebu 5 lei pe luna, iar persoanele juridice, de la sapte la 17 euro, in functie de conditiile contractuale. Oficialii Rebu si Urban nu au mentionat cat din aceste taxe reprezinta cheltuielile aferente prestatiilor neplatite. Neoficial, am aflat ca toate cheltuielile pot ajunge la o zecime din factura de salubritate. Aceste cheltuieli se vad in calitatea mai scazuta a serviciilor prestate: strazi mai putin curate si neglijarea unor cartiere periferice, chiar daca locuitorii acestor zone si-au platit abonamentele de salubritate.
Totusi, cheltuielile suplimentare, ce rezulta in urma strangerii gunoiului neplatit, nu pot justifica starea deplorabila a unor strazi din Bucuresti. Masinile salubritatii “uita” sa mai ajunga acolo, chiar daca exista contracte ferme. Chiar si in zona Pipera, tinta preferata a investitiilor imobiliare, cosurile de gunoi “dau pe dinafara”.
Se ajunge astfel la un cerc vicios. Companiile de salubritate au costuri mai mari pentru ca unii locuitori arunca ilegal gunoiul. Costurile suplimentare ale firmelor de salubritate se vad in calitatea mai scazuta a serviciilor, ceea ce ii face pe multi sa ramana in afara legii. Rezultatul general este un serviciu de salubritate mai slab pentru banii pe care ii platesc bucurestenii.
In toata tara, romanii arunca intr-o veselie gunoiul pe unde apuca. Garda Nationala de Mediu (GNM), responsabila cu aplicarea legii referitoare la regimul deseurilor, are un top cu judetele fruntase. “Am acordat cele mai mari amenzi in Cluj, Bucuresti si Alba. In primele sapte luni ale acestui an, in toata tara, am colectat amenzi in valoare de 750 de mii de lei noi pentru deseuri menajere si provenite din constructii”, spune Octavian Popescu, seful directiei de control a protectiei mediului din cadrul GNM.
Apucaturile anti-mediu pericliteaza si programele europene. Nici o investitie serioasa a operatorilor europeni din domeniul salubritatii nu poate avea succes atata timp cat “materia prima” ajunge pe strazi in locul statiilor de colectare.
“Am ales varianta angajarii unor paznici, pentru zonele unde se aruncau gunoaiele, pentru a ne diminua cheltuielile.”
Florea Savu, director general adjunct la Rebu
“In primele sapte luni, in toata tara, am colectat amenzi de 750 de mii de lei noi pentru deseuri menajere si provenite din constructii.”
Octavian Popescu, Garda Nationala de Mediu
Molozul din constructii se poate lua de acasa
• Aruncatul molozului provenit din constructii este sanctionat cu 100-1.000 de lei noi in cazul persoanelor fizice, iar firmele scot din buzunar intre 5.000 si 10.000 de lei noi.
• Persoanele fizice platesc, pentru un sac cu circa 50 de kilograme de moloz provenit din amenajari interioare cam 5 lei.
• Intre 5 si 15% din bucuresteni nu platesc serviciile de salubritate. In cazul cartierelor de case, nu se cunoaste exact numarul locatarilor, fapt care duce la cresterea cheltuielilor in conditiile plafonarii veniturilor.
• Deseurile se clasifica in menajere, provenite din constructii, provenite de la spitale si periculoase, provenite din activitati industriale.
