Ratele lunare se pot plăti în trei variante: în maxim 15 ani, în cazul în care, la data vânzării, venitul mediu pe membru de familie al titularului contractului de închiriere a locuinţei depăşeşte cu 80% – 100% salariul mediu brut pe economie; în maxim 20 ani, în cazul în care, la data vânzării, venitul mediu pe membru de familie al titularului contractului de închiriere a locuinţei depăşeşte cu 50% – 80% salariul mediu brut pe economie; şi în maxim 25 ani în cazul în care, la data vânzării, venitul mediu pe membru de familie al titularului contractului de închiriere a locuinţei nu depăşeşte cu 50% salariul mediu brut pe economie.

Venitul mediu pe membru de familie se stabileşte raportat la câştigul salarial mediu brut pe economie, comunicat în ultimul buletin statistic al Institutului Naţional de Statistică, înainte de data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Rata dobânzii de referinţă (rata dobânzii de politică monetară stabilită de BNR) este cea valabilă la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare şi rămâne neschimbată pe întreaga durată a contractului. Pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor de plată, nivelul majorărilor de întârziere va fi de de 2% din cuantumul obligaţiilor neachitate în termen, calculate pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Tot săptămâna aceasta s-a decis că valoarea de înlocuire a imobilelor închiriate, valabilă pentru 2014, este de 328 de euro/mp. Valoarea de înlocuire se stabileşte anual şi stă la baza calculării valorii de vânzare a locuinţelor construite de ANL. Astfel, valoarea de vânzare a locuinţelor reprezintă valoarea de înlocuire pe metru pătrat multiplicată cu suprafaţa construită efectivă a fiecărei locuinţe, inclusiv cotele indivize aferente fiecărei locuinţe, diminuată cu amortizarea calculată în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice.

Lipsă de motivaţie

ANL a demarat programul de vânzare a locuinţelor ocupate cu chirie încă din 2009, însă până în 2012 doar 413 chiriaşi au putut fi convinşi că este mai bine să fie proprietari. Incapacitatea autorităţilor de a-i motiva pe chiriaşi să cumpere cele 30.840 de locuinţe închiriate are mai multe explicaţii şi pleacă în primul rând de la sumele simbolice pe care le plătesc ocupanţii acestor locuinţe – în jur de 100-200 de lei pe lună, nivelul scăzut al veniturilor chiriaşilor, care îi descalifică de la accesarea unui credit ipotecar, şi procesul greoi prin care se stabileşte preţul de înlocuire al acestor imobile.

Chiar dacă procesul de vânzare nu este încă unul fluid, s-au făcut câţiva paşi importanţi spre determinarea chiriaşilor să cumpere. Cel mai important a fost scăderea preţului de înlocuire al imobilelor la 328 de euro/mp, de la 411 euro/mp cât era în 2012. De menţionat este că preţul final de vânzare se calculează scăzând, din valoarea de înlocuire, amortizarea calculată de la data punerii în funcţiune până la data vânzării, ceea ce apropie preţul de vânzare de costul de construcţie al acestor imobile, care este în jur de 280-300 euro/mp. La acest preţ, achiziţia unui apartament ANL în suprafaţă de 50 mp îl costă pe chiriaş în jur de 16.000 de euro. Un alt avantaj este că în cadrul programului Prima Casă a fost stabilit un plafon dedicat chiriaşilor ANL, din care se pot oferi credite în valoare de 110 mil. euro.