Scleroza laterală amiotrofică (SLA), cunoscută și ca boala Lou Gehrig, constă într-o degenerare progresivă a celulelor nervoase de la nivelul creierului şi măduvei spinării, care controlează musculatura striată.
Persoanele cu SLA își pierd progresiv capacitatea de a iniția și controla mișcările musculare, inclusiv capacitatea de a vorbi, a înghiți și a respira.
Nu există nici un leac cunoscut.
Acum însă, un studiu pe șoareci a identificat o nouă țintă în lupta împotriva acestei boli devastatoare: sistemul de eliminare a deșeurilor din creier, potrivit The Conversation. Iar poziția în care dormim ar putea juca un rol major în prevenirea apariției unor boli precum SLA.
Bolile neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson, Alzheimer și scleroza multiplă, au unele asemănări, chiar dacă simptomele lor clinice și progresia bolii arată foarte diferite. Incidența acestor boli crește odată cu vârsta. Sunt progresive și necruțătoare și au ca rezultat pierderea treptată a țesutului cerebral întrucât proteinele reziduale se acumulează în creier.
Această nouă cercetare a analizat modul în care sistemul glimfatic, sistemul de eliminare a deșeurilor din creier, ar putea preveni SLA.
Lanțuri de proteine, pliuri și pliuri greșite
În interiorul corpului nostru, lanțurile lungi de proteine se pliază pentru a forma forme funcționale care le permit să îndeplinească sarcini specifice, cum ar fi crearea de anticorpi pentru a lupta împotriva infecțiilor, susținerea celulelor sau transportul moleculelor.
Uneori, acest proces merge prost, ducând la proteine „pliate greșit”. Proteinele pliate greșit pot crește și se fragmentează, răspândindu-se în tot creierul pentru a forma noi grupuri.
Acumularea de deșeuri de proteine începe devreme în procesul bolilor neurodegenerative, cu mult înainte de apariția simptomelor unor boli ale creierului.
Sistemul glimfatic elimină deșeurile, inclusiv proteinele toxice, din creier
Această rețea de spații umplute cu lichid la nivelul creierului, cunoscută sub numele de ”spații Virchow-Robin”, este în mare parte oprită în timp ce suntem treji. Dar se activează în timpul somnului pentru a distribui compuși esențiali pentru funcționarea creierului și pentru a scăpa de deșeurile toxice.
Pe măsură ce îmbătrânim, calitatea somnului scade, iar riscul de boli neurodegenerative, inclusiv SLA, crește.
Tulburările de somn pot fi un simptom comun al SLA
Tulburările de somn pot fi un simptom comun al SLA, iar cercetările au arătat că o singură noapte fără somn poate duce la acumularea deșeurilor de proteine toxice în creier.
De-a lungul timpului, șoarecii au prezentat semnele clasice ale SLA, inclusiv tulburări musculare progresive și atrofie cerebrală.
Folosind imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a vedea structura creierului, studiul a investigat funcția glimfatică la acești șoareci la doar trei săptămâni după activarea expresiei TDP-43 (proteina implicată în ALS).
Studiul a oferit primele dovezi că sistemul glimfatic ar putea fi o potențială țintă terapeutică în tratamentul ALS.
Cum putem îmbunătăți funcția glimfatică
Nu tot somnul este egal. Somnul include atât mișcarea rapidă a ochilor (REM), cât și somnul non-REM. Această ultimă etapă include somnul cu unde lente, când sistemul glimfatic este cel mai activ. Terapiile de somn care intensifică această fază ar putea fi extrem de benefice pentru prevenirea unor boli precum ALS.
De asemenea, poziția somnului afectează „spălarea” glimfatică. Cercetările efectuate la rozătoare au demonstrat că ”spălarea glimfatică” este mai eficient în poziția de dormit pe o parte, în comparație cu cea pe spate sau pe burtă.