Ponderea detinuta de o economie sau alta in comertul mondial este un indicator al concurentei pe pietele internationale. In functie de aceasta, 20 de economii domina exporturile mondiale. Cap de lista sunt SUA, Germania si Japonia. Raportul de forte este insa in plina schimbare. Cei mai puternici nu sunt si cei mai mobili. In intervalul 1985 - 2000, un grup compact de state a inregistrat o dinamica de crestere a vanzarilor pe pietele externe superioara celei primilor 20 de exportatori mondiali.
Ponderea detinuta de o economie sau alta in comertul mondial este un indicator al concurentei pe pietele internationale. In functie de aceasta, 20 de economii domina exporturile mondiale. Cap de lista sunt SUA, Germania si Japonia. Raportul de forte este insa in plina schimbare. Cei mai puternici nu sunt si cei mai mobili. In intervalul 1985 – 2000, un grup compact de state a inregistrat o dinamica de crestere a vanzarilor pe pietele externe superioara celei primilor 20 de exportatori mondiali. Este vorba despre economiile emergente si cele in curs de dezvoltare. China, Coreea de Sud, Mexic, Malaezia, Taiwan, Ungaria, Polonia, Cehia sunt doar cateva nume.
Noii veniti au inceput prin a exporta materii prime si produse primare. Ulterior, si-au luat avant, mizand pe produsele cu un inalt grad tehnologic. Doua industrii producatoare se evidentiaza, din acest punct de vedere: electronica si auto. Exporturile de microcircuite electronice inregistreaza o rata anuala de crestere de 18,9%, componentele si accesoriile destinate industriei calculatoarelor 14,3%, automobilele 8,5%. In anul 2000, tarile in curs de dezvoltare si economiile emergente au exportat produse ce inglobeaza tehnologie ridicata in valoare de 450 miliarde de dolari. Diferenta dintre aceste incasari si cele realizate in urma vanzarii produselor primare prelucrate a fost de 64 miliarde de dolari, iar exporturile de materii prime au adus cu 215 miliarde de dolari mai putin.
Analizand lista primelor 20 de economii ce ameninta liderii pietei mondiale, apar cateva concluzii interesante. China este campioana la toate categoriile de exporturi (produse de joasa tehnologie, medie si inalta), cu exceptia celor de materii prime, unde ocupa locul al treilea. Tot in partea asiatica, cele mai bune pozitii in exporturile mondiale le mai detin Hong Kong, Coreea de Sud, Singapore si Provincia Taiwan. India sta bine la exporturile de materii prime si de produse cu grad tehnologic redus.
Europa Centrala si de Est este si ea reprezentata in topul celor mai dinamici exportatori. Ungaria ocupa locul 11, din 20, in ceea ce priveste dinamica exporturilor de produse cu grad tehnologic ridicat si locul 9 in ceea ce priveste exporturile produselor cu grad tehnologic mediu. Polonia se plaseaza pe pozitia 15 la capitolul exporturilor de produse cu grad tehnologic ridicat si pe locul 11 la produsele cu grad tehnologic mediu. Republica Ceha este pe locul 16 in ceea ce priveste exporturile de produse cu grad tehnologic ridicat. Federatia Rusa apare printre castigatori doar in cazul exporturilor de produse primare, iar Slovacia la exporturile de produse de tehnologie medie.
Transnationalele cresc exporturile esticilor
Cheia mutatiilor din ultimul deceniu sunt companiile transnationale, iar Ungaria este un adevarat studiu de caz pentru aceasta zona, in calitate de cel mai dinamic exportator din fostul lagar socialist.
Performantele Ungariei ca tara exportatoare au fost dublate de un important influx de capital strain. In deceniul ce a urmat deschiderii economiei ungare (1990-2000), exporturile au crescut de la zece miliarde de dolari la 28 miliarde de dolari. In paralel, investitiile straine in economia maghiara au crescut de la 311 milioane USD in 1990, la 1,6 miliarde USD in 2000. Cota de piata a Ungariei in Europa de Vest, principala destinatie a exporturilor sale, s-a triplat. Era de 0,3% in 1990, a ajuns la 0,9% in 2000. Structura exporturilor a cunoscut, deasemenea, schimbari importante. Ponderea materiilor prime si a produselor primare in total exporturi a scazut de la 60% in 1985, la 14% in 2000. S-a intarit insa pozitia produselor cu grad tehnologic ridicat (4% in 1985, peste 25% in 2000), a celor cu grad tehnologic mediu (13% in 1985, 45% in 2000). Motorul acestor schimbari sunt companiile transnationale. In anul 2000, acestea generau circa patru cincimi din exporturile maghiare, producand primele zece categorii de produse destinate pietelor externe. Audi Hungaria Motor (Volkswagen) detine 11,2% din exporturi, IBM Storage Products (IBM) 7,8%, Philips Magyaroszag (Philips Electronics) 7,1%, GE Hungary (General Electric) 2,2% si lista continua. De remarcat ca cei mai mari investitori produc in zone libere sau in parcuri industriale.
Pentru Romania, accederea in clubul celor mai dinamici exportatori din centrul si estul Europei ramane un vis. Recomandarile sunt bune. Comisia Europeana estimeaza ca tara noastra, impreuna cu Bulgaria si statele baltice vor inregistra in 2003 cele mai importante rate de crestere dintre statele candidate la UE. Cu toate acestea, decalajul dintre dinamica exporturilor romanesti si cea a exporturilor maghiare, spre exemplu, este vizibil si greu de depasit.
In deceniul marilor mutatii din comertul mondial, in care economiile in curs de dezvoltare si o parte dintre cele emergente au inregistrat cresteri spectaculoase la exporturi si modificari structurale importante ale acestora, Romania a ramas pe loc. Valoarea realizata in urma vanzarii pe pietele externe a produselor cu grad tehnologic mediu si ridicat s-a cifrat, in perioada 1997-1999, la 3,8 miliarde USD. Incasarile realizate din exportul de materii prime, produse primare prelucrate si produse de joasa tehnologie au fost de sapte ori mai mari, circa 22,2 miliarde de dolari. Dupa 2000, situatia nu s-a schimbat in bine. Anul 2001 a fost slab: s-a inregistrat cel mai mare deficit comercial din ultimii zece ani, 4,16 miliarde USD, si am ramas sa ne laudam, in continuare, cu mentinerea in pozitie de lider a exportului de articole de imbracaminte si confectii (26,2% din total).