de stat i-a convins pe specialistii Ministerului de Finante sa incerce marea cu degetul intr-un domeniu nou pentru Romania, dar nu si pentru alte tari ale Europei Centrale si de Est: bonduri emise de organismele de finantare internationale in moneda nationala, vandute pe piata de capital. Astfel de instrumente diversifica oferta de investitii in lei, rebalansand pe cat posibil bugetele entitatilor care au marsat pe cererea mare de lei din ultima perioada, iar acum se vad cu mult prea multi lei i
de stat i-a convins pe specialistii Ministerului de Finante sa incerce marea cu degetul intr-un domeniu nou pentru Romania, dar nu si pentru alte tari ale Europei Centrale si de Est: bonduri emise de organismele de finantare internationale in moneda nationala, vandute pe piata de capital. Astfel de instrumente diversifica oferta de investitii in lei, rebalansand pe cat posibil bugetele entitatilor care au marsat pe cererea mare de lei din ultima perioada, iar acum se vad cu mult prea multi lei in portofoliu, spun analistii.”Prin aceste emisiuni se vor strange bani mai usor pentru co-finantarea unor proiecte de parteneriat cu municipalitatile sau chiar cu unele corporatii”, spune Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice (MFP). De obicei, statul sau diversi investitori privati sunt co-participanti in astfel de proiecte, valorile cele mai mari fiind detinute de programe de finantare a infrastructurii (in domeniile transporturilor, constructiilor civile si industriale, energiei etc.).”Am facut deja aceasta propunere Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Bancii Europene de Investitii (BEI), care sunt cele mai mari institutii internationale prezente in Romania. Am ajuns la un acord de principiu, si anume sa discutam in aceasta primavara cine, ce, cum si cat sa emita, ambele entitati reactionand pozitiv la propunerea noastra. Urmatorul pas ar fi sa discutam cu International Finance Corp. (IFC)”, a declarat Neacsu pentru revista Capital. Presedintele BVB, Stere Farmache, a declarat ca Bursa nu poate fi decat de acord cu aceasta propunere, care ar atrage catre BVB excedentul de lei de pe piata.Ana Maria Mihaescu, seful misiunii IFC in Romania, spune ca „IFC este interesata sa sprijine emiterea de obligatiuni municipale pe termen lung. Recent, am inceput un program de marketing pentru aceste tipuri de instrumente”. Banca Mondiala si IFC au lansat in 2003 „The Municipal Fund”, un fond specializat in finantarea riscului sub-suveran, fara garantii de stat (insa lucrand cu municipii, judete sau societati in care aceste entitati juridice detin pachete majoritare). „Cu o garantie partiala de la IFC, emisiunea de obligatiuni obtine un rating mai bun si o scadenta mai indelungata”, sustine Mihaescu.Pana in prezent, IFC a completat 25 de tranzactii in 12 tari, mobilizand 1.802 milioane de dolari, cu o participare IFC de 401 milioane de dolari in diverse proiecte. In acelasi timp, Banca Europeana de Investitii (BEI) sustine in mod oficial politica „emiterii de noi bonduri in monedele nationale ale tarilor care vor sa devina membre ale Uniunii Europene”, spun oficialii BEI. Dusan Ondrejicka, Information Officer regional al BEI in Luxemburg, a declarat pentru Capital ca BEI are emisiuni in moneda nationala in tari precum Cehia, Ungaria si Polonia, iar bondurile se vand atat pe pietele interne, cat si pe piata internationala.James Hyslop, seful adjunct al biroului BERD in Romania, spune ca banca promoveaza obtinerea de imprumuturi in monedele nationale printr-o varietate de metode, printre care se numara si obligatiunile emise in moneda nationala pentru piata zonei euro sau pentru pietele interne.”BERD a inceput sa se imprumute in moneda locala din 1994, si pana in prezent si-a extins portofoliul la coroana ceha, forintul ungar, zlotul polonez si rubla ruseasca”, a declarat Hyslop.Cine ar cumpara astfel de bonduri? Parerile sunt impartite.Analistii sunt pesimisti in ceea ce priveste o eventuala iesire a acestor obligatiuni in lei pe piata internationala, unde increderea in leu este destul de slaba. Neacsu sustine ca noile bonduri, dedicate doar pietei locale, ar ademeni totusi printr-un plus de atractivitate fata de instrumentele de investitii de pana acum, prin faptul ca Romania beneficiaza deja de un rating pozitiv din partea Fitch. In noiembrie 2004, Fitch Rating a crescut nivelul de recomandare al obligatiunilor romanesti la un rating stalil „investment grade”, de la BB si BB+ la BBB- (BBB minus) si respectiv BBB, pentru obligatiunile pe termen lung in moneda straina si pentru cele in moneda nationala. Se asteapta ca Standard & Poor’s si Moody’s sa ridice ratingul bondurilor romanesti la nivelul de investment grade”, a mai spus Neacsu.”Sunt curios daca aceste bonduri vor gasi usor cumparatori, fiindca vor iesi, probabil, cu dobanzi mici, poate sub cele la titlurile de stat, aceasta deoarece, sub aspectul ratingului, institutii ca BERD si IFC stau mai bine decat statul roman”, spune Bogdan Baltazar, senior partner si presedinte al firmei de consultanta Bloom, Baltazar & Pirvulescu. Baltazar sustine ca tendinta de a emite astfel de bonduri „recunoaste puterea leului, dar si credinta acestor organisme ca, in viitor, aprecierea leului nu va fi dramatica (altfel i-ar costa mult serviciul datoriei, mai ales daca s-ar refinanta in euro sau dolari).” Cererea pentru bonduri in monede nationale central si est-europene este in crestere, mai ales din partea investitorilor straini, spun analistii. „Este insa greu de crezut ca astfel de obligatiuni ar putea atrage multi investitori romani, avand in vedere faptul ca romanii sunt obisnuiti cu profituri mai mari si sunt gata sa accepte un grad de risc mai ridicat pentru a obtine astfel de profituri. Depinde de scadenta si profitul oferite”, spune Matei Paun, managing partner BAC.Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro Bank Romania, considera insa ca o cerere solvabila pentru astfel de obligatiuni nu ar veni neaparat din partea bancilor, intrucat bancile sunt interesate indeosebi de investitii mai lichide. „Principala tinta ar fi firmele de asigurari, fondurile de investitii si poate unele banci, dar depinde despre ce sume este vorba, avand in vedere faptul ca acum nu exista o piata secundara lichida de tranzactionare a unor obligatiuni. Aceste emisiuni beneficiaza de fapt de o garantie din partea institutiilor emitente, avand in vedere increderea investitorilor in faptul ca proiectele astfel finantate au fost evaluate de institutii precum BERD sau BEI si sunt fezabile si credibile,” considera Craciun.
BEI a emis pana in prezent bonduri in monedele nationale ale sapte state noi membre UE
BEI a devenit cel mai mare emitent de bonduri non-guvernamentale din 1996 si pana in prezent, cand a lansat prima emisiune de bonduri in monedele nationale ale unor tari care intre timp au devenit membre ale Uniunii Europene. In 2003, banca a emis bonduri echivalente a 1,3 miliarde de euro in monedele noilor state membre, iar in prima jumatate a anului trecut, noile emisiuni au atins echivalentul a 700 de milioane de euro. Pana in prezent, BEI a emis bonduri in sapte monede, cele mai importante volume fiind inregistrate in Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia. Printre ambitiile BEI se numara si emiterea de bonduri in monedele altor tari care intentioneaza sa devina membre ale UE, se arata intr-un document oficial al BEI.