La momentul ultimelor măsurători realizate la sfârșitul anului 2018, ghețarii ocupau în continuare 44,6 hectare și aveau un volum de gheață de aproximativ 4 milioane de metri cubi. Aceasta înseamnă că o treime din ghețari s-au topit în mai puțin de un deceniu. În 2010 erau 70 de hectare, și cu 200 de ani în urmă aproximativ 400 de hectare.
„Partea sudică a celui mai mare ghețar din Alpii bavarezi, Schneeferner, deja nu mai există, iar cele câteva resturi de gheață vor dispărea cu siguranță peste câțiva ani”, afirmă Mayer.
Schneeferner de sud și vecinul său, Schneeferner de nord, sunt ghețari situați pe platoul Zugspitzplatt, nu departe de cel mai înalt vârf german din Munții Wetterstein, lângă Garmisch-Partenkirchen. Al treilea ghețar din Alpii germani este Höllentalferner, de asemenea situat în Munții Wetterstein, iar cel de-al patrulea și cel de-al cincilea sunt Blaueis și Watzmann din Alpii Berchtesgaden, arată publicația germană Spiegel.
Potrivit omului de știință Christoph Mayer, ghețarul Watzmann, amenințat de mult timp cu dispariția, „există încă sub formă de masă de gheață”, dar este discutabil dacă acesta mai poate fi considerat ghețar sau nu. Oamenii de știință descriu un ghețar ca fiind un flux de gheață care se mișcă asemenea unui râu, deși foarte lent. „Cu toate acestea, ceea ce a mai rămas din ghețarul Watzmann se află într-un gol alpin și, prin urmare, nu prezintă aproape nicio mișcare”, a adăugat Mayer. „Pe de altă parte, iernile cu zăpadă pot menține în viață acest ghețar datorită avalanșelor, chiar dacă vorbim doar de o bucată mică de gheață.”
Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Erlangen-Nürnberg, aproximativ o șasea parte din volumul de gheață al ghețarilor alpini a dispărut între 2000 și 2014, ceea ce reprezintă mai mult de 22 de kilometri cubi de gheață. Cei mai afectați au fost ghețarii Elveției.
În același timp, se manifestă încă un mare interes turistic pentru ghețari. Cei mai accesibili, cu ajutorul telecabinelor, sunt cei doi ghețari de pe platoul Zugspitzferner. Deși nu este clasificat drept ghețar, și la Eiskapelle de pe lacul Königssee, un mare câmp de gheață și zăpadă de la poalele estice ale ghețarului Watzmann, este relativ ușor de ajuns. Eiskapelle sau „capela de gheață” este hrănită de avalanșele care cad în mod regulat iarna și primăvara.