Societatea contemporana se afla in fata unor provocari fara precedent, generate de dezvoltarea informaticii. Efectele au inceput sa se simta tot mai mult in modul de munca si organizarea acesteia. Ideea de "angajare pe viata" a inceput sa iasa din vocabularul oamenilor. In intreprinderile moderne nu se mai vorbeste de angajat permanent si pe baza de contract, de program de lucru standardizat, de la 9 la 17, sau de angajare cu timp integral de lucru (40-45 de ore/saptamana). Pentru foarte multi o
Societatea contemporana se afla in fata unor provocari fara precedent, generate de dezvoltarea informaticii. Efectele au inceput sa se simta tot mai mult in modul de munca si organizarea acesteia. Ideea de „angajare pe viata” a inceput sa iasa din vocabularul oamenilor. In intreprinderile moderne nu se mai vorbeste de angajat permanent si pe baza de contract, de program de lucru standardizat, de la 9 la 17, sau de angajare cu timp integral de lucru (40-45 de ore/saptamana). Pentru foarte multi oameni, locul de munca nu mai este plasat in amplasamentul clasic al cladirilor de intreprinderi. Noua paradigma a muncii in secolul care de-abia a inceput se regaseste tot mai frecvent in :
· munca la distanta si dislocare spatiala;
· lucru pe cont propriu;
· capacitate de a lucra in mai multe domenii;
· responsabilitati mai mari;
· limite extinse pentru efectuarea comunicarii si cooperarii;
· perfectionare continua.
Conceptul o „cariera pe viata” este acum inlocuit cu „portofoliul de cariere”, care exprima diversificarea activitatilor, mobilitate si flexibilitate profesionala si ocupationala. Tehnologiile informationale si de comunicatii (TIC) au favorizat si impun aparitia a noi moduri de munca, noi profesii si calificari, pentru care este nevoie de noi cunostinte si abilitati, altele decat cele cautate pana acum, in activitatile traditionale ale societatii industriale.
Peste zece milioane teleworkeri in tarile UE
La crearea contextului actual de abordare a muncii, telework sau e-work, cum i s-a mai spus pentru un timp, la inceputul anilor 2000 a avut un rol decisiv. Telework este un nou mod de a lucra, prin efectuarea unei activitati flexibile in timp si la distanta fata de organizatia pentru care lucreaza (ca salariat sau colaborator), utilizand in principal tehnologia informatiilor si comunicatiile. TIC reprezinta suportul activitatii desfasurate pentru realizarea de teleactivitati si teleservicii. „Diferenta fundamentala dintre telework si formele de activitate curenta este faptul ca telework duce munca spre lucrator, ceea ce contribuie la schimbarea statutului lucratorului – explica dl Adrian Toia, manager proiect, New Economy Information Society. In tranzitia spre „noua economie”, noile tehnologii se combina cu noile modele de organizare a muncii, iar profesiile sunt supuse unor mari schimbari.”
Telework nu este o noua profesie, ci un mod nou de a lucra in foarte multe profesii. Potrivit conceptelor agreate international, teleworker-ul este persoana care lucreaza in mod regulat minim o zi pe saptamana, de la distanta, pe baza unui contract scris sau a unei intelegeri mutuale, folosind TIC. In aceste conditii, locurile de munca vor deveni temporare, conectate la retele, in domenii noi. „Parintele” teleworkului in Romania, dl Adrian Toia, anticipeaza ca peste cinci ani majoritatea oamenilor vor lucra in locuri care nici nu exista astazi. Interlocutorul nostru atrage atentia ca trebuie sa ne asteptam la schimbari majore si ale locului traditional de desfasurare a activitatii. Sistemul de lucru la distanta nu necesita echipamente sofisticate. Un teleworkwer are nevoie doar de un telefon, eventual cu fax, un calculator, software, imprimanta si modem. Telework are mai multe forme de aplicare si organizare. Cea mai cunoscuta este „home-telework” ca lucru la domiciliu cu ajutorul TIC. O alta forma, din ce in ce mai raspandita, este „centrul telework” care ofera teleservicii bazate pe echipament de telecomunicatii si tehnologia informatiei pentru companii sau persoane individuale interesate. In lume se cunosc deja mai multe tipuri de centre telework: „telecentre”, „biroul in vecinatate”, „birourile satelit”, „centre de apel”. O data cu diversificarea tipurilor de servicii si cu dezvoltarea comunicatiilor avansate, au aparut formele de telework itinerant sau mobil, care se desfasoara in timpul unor deplasari sau in conexiune cu acestea. In toate aceste forme de organizare se realizeaza teleactivitati si teleservicii economice, informatice, de consultanta, traducere, documentare, training etc. – ca tipuri de activitati sau de lucrari specifice, realizate de la / la distanta, prin intermediul TIC. Telework a inceput sa capete amploare in anii 90, ca urmare a inscrierii sale intre prioritatile programelor de cercetare si de actiune finantate de Uniunea Europeana. Sistemul s-a dezvoltat initial in acele sectoare ale economiei care utilizeaza in mod intensiv mijloacele informatice. In functie de gradul de dezvoltare a fiecarei economii, a penetrat rapid si in alte domenii de activitate. In anul 1994, in intreaga UE, existau circa 1,25 milioane de teleworkeri. Trei ani mai tarziu, numarul acestora a ajuns la 4,5 milioane de persoane care lucrau la domiciliu sau in diferite tipuri de centre telework. Obiectivul anului 2000 a fost realizat: zece milioane teleworkeri in tarile UE. Conform proiectiilor facute de organizatii specializate, numarul de teleworkeri din cele 15 tari ale UE va atinge 11 % din forta de munca in 2005, ceea ce inseamna aproape de doua ori mai mult decat in perioada anterioara. Pentru anul 2010 se prevede triplarea numarului de teleworkeri (30 de milioane), in special datorita dezvoltarii sistemului de telework mobil. Studiile efectuate arata ca peste doua treimi din forta de munca din tarile vest-europene este interesata sa lucreze in sistem telework, fie ca activitate permanenta la domiciliu, fie ca activitate suplimentara.
In luna iulie 2002 a fost adoptat Acordul-cadru european privind telework, care va fi implementat in urmatorii trei ani de statele membre UE, in concordanta cu procedurile si practicile specifice privind managementul si munca din aceste tari. Partenerii sociali vad in telework, atat pentru companii cat si pentru organizatiile de servicii publice, o cale de a-si moderniza organizarea muncii, dar si o oportunitate pentru muncitori de a realiza un echilibru intre munca si viata personala. Lucratorul in sistem telework isi hotaraste singur organizarea timpului sau de munca. Volumul de munca si standardele de performanta sunt echivalente cu ale celorlalti angajati. Angajatorul are insa obligatia sa ia masuri pentru a preveni izolarea lucratorului in sistem telework de restul colectivului, dandu-i posibilitatea de a se intalni cu colegii in mod normal si de acces la informatiile companiei.
Teleworkerii romani nu au nici o lege
Asa cum ne-am obisnuit deja, Romania se situeaza pe unul din ultimele locuri din Europa la capitolul telework, in primul rand din cauza slabei dotari a populatiei si chiar a organizatiilor cu calculatoare conectate la Internet. La nivelul actual al preturilor pentru calculatoare, software si alte echipamente necesare, cheltuielile necesare pentru dotarea unui post telework la domiciliu insumeaza aproximativ 40 milioane de lei, suma destul de mare pentru majoritatea populatiei noastre. In plus, cheltuielile obligatorii pentru energie electrica si telefon reprezinta 1,5 – 2 milioane lei lunar, in situatia in care tarifele nu se schimba, asa cum se intampla mai tot timpul la noi. Daca la aceasta se adauga si dificultatile de instalare a unui post telework in apartamente, care sunt relativ mici, rezulta in mod evident ca in prezent conditiile pentru telework la domiciliu sunt nefavorabile si destul de dificil de realizat in Romania. In vara anului trecut a fost efectuata o ancheta-sondaj privind stadiul si potentialul de dezvoltare a telework-ului in Romania. Chestionarul a fost distribuit unui numar de 190 de firme cu capital majoritar privat, cu capital de stat sau mixt si organizatii din toate judetele tarii si municipiul Bucuresti. Avand in vedere evolutia telework-ului pe plan european, grupul tinta principal a fost acela al agentilor economici si organizatiilor ce actioneaza in domeniul serviciilor. Rezultatele inregistrate arata ca 82% din respondenti au conexiune la Internet, iar peste 70% au e-mail, ceea ce reprezinta una dintre conditiile obligatorii pentru introducerea teleworkului. Raspunsurile evidentiaza potentialul apreciabil pe care teleworkului, ca nou mod de organizare a muncii, il are in economia romaneasca, in special in firmele din sectoare cu o productivitate situata peste media economiei nationale. Din datele furnizate se observa ca un numar apreciabil dintre firmele respondente au dezvoltat astfel de modalitati de organizare a muncii, ceea ce indica faptul ca majoritatea manifesta deschiderea necesara pentru introducerea teleworkului. Reactia repondentilor a fost mai slaba la grupa dificultati in calea introducerii telework si chiar foarte slaba la grupa forme de organizare a telework in propria firma, probabil din cauza lipsei de experienta si a cunoasterii reduse a problemelor telework. Sondajul reflecta si o serie intreaga de obstacole si dificultati in calea introducerii telework-ului: asigurarea comunicatiilor, securitatea datelor, dificultatile manageriale. Impedimentul major il reprezinta insa absenta legislatiei. Sistemul de lucru impune adoptarea unor legi specifice pentru protejarea celor care lucreaza in regim telework, dar si pentru derularea activitatilor din punct de vedere financiar. Cu toate ca de la 1 martie vom beneficia de un nou cod al muncii, acesta nu cuprinde nici o prevedere in domeniul telework-ului. Intrebat asupra acestui aspect, ministrul muncii, Marian Sarbu, a declarat ca „Noul cod al muncii va rezolva multe probleme aparute in domeniul muncii, in special cele legate de sistemul de lucru temporar, part-time, programe flexibile etc.” Dl Sarbu a facut asigurarea ca, pe masura ce domeniul telework se va dezvolta si se va simti nevoia unor reglementari juridice, specialistii ministerului vor elabora reglementari explicite. r
r
Poti lucra acasa in papuci si halat, cu maximum de rezultater
r
„Sistemul telework iti da posibilitatea sa lucrezi in alt mod, in conditii mult mai comode. Am castigat cele 45 de minute pe care le fac in fiecare dimineata pana la sediul institutului, ca sa nu mai pun in discutie fuga pe strada sau conditiile de transport in comun. Acasa poti lucra in halat si papuci, atunci cand simti ca ai inspiratie sau randament mai mare. Evident, calitatea lucrarilor mele a fost mai buna. La serviciu intervin mai tot timpul probleme, factori perturbatori, stres. In plus, ai linistea necesara unei activitati de cercetare. Conexiunile prin mijloacele de comunicare mi-au permis consultarea documentelor fara nici un fel de probleme si pastrarea legaturii cu toate persoanele necesare. Cred insa ca nu poti lucra astfel cinci zile din cinci, in fiecare saptamana. Legatura cu serviciul nu se poate mentine numai telefonic sau prin Internet. Intr-o munca de cercetare sunt necesare, in anumite momente, discutii directe.”r
r
Locul sefului va fi luat de computerr
r
Ca urmare a studiilor, analizelor si evaluarilor efectuate in perioada 1996 – 1999, procesul de introducere a telework in tara noastra a inceput prin lansarea in noiembrie 1999 a primului Centru Telework experimental din Romania, in cadrul WESTERN IQ. La infiintare, Centrul Telework WIQ avea 3-5 posturi de lucru in sistem telework, un Website pentru promovarea telework, o baza de date pentru cereri telework (oferte teleworkeri, cereri clienti), spatiu pentru training si conexiuni internationale cu organizatii si specialisti in telework din Europa. Pentru inceput, principalele tipuri de teleactivitati si teleservicii oferite au fost: r
Procesare date si imagini r
Teleservicii informationaler
Teleservicii de traducere in/din limbi de circulatie internationala a corespondentei, lucrarilor, contractelor etc.r
Teleservicii informaticer
Cursuri de pregatirer
Consultanta in diferite domenii de specialitate si asistenta tehnica.r
Ca urmare a studiilor si lucrarilor efectuate, a prezentei active la numeroase manifestari si intalniri internationale ale specialistilor romani din domeniu, precum si datorita experientei dobandite prin implementarea primului Centru Telework din Romania, s-a obtinut in urma unei licitatii participarea la Proiectul international E3WORK. Proiectul international E3WORK, lansat in cadrul Programului – Cadru 5 al UE, are ca obiectiv principal promovarea si sprijinirea introducerii telework in organizatii din tarile participante din Europa de Est. Proiectul este realizat de un Consortiu de organizatii, din sase tari Franta – Coordonator Proiect, Polonia, Letonia, Ungaria, Lituania, Romania. r
Durata Proiectului este 2 ani: octombrie 2001 – septembrie 2003.r
r
Lumea doreste sa lucreze In regim teleworkr
r
„In luna aprilie 2002, a fost lansat primul program-pilot experimental telework in cadrul institutului nostru. In program au fost cuprinsi noua teleworkeri. Evaluarile facute dupa trei luni asupra activitatii pilotului telework au evidentiat ca atat managerii, cat si angajatii implicati au considerat experimentul un succes. S-a realizat economie de timp si spatiu, operativitate si productivitate mai mare si chiar s-a resimtit un echilibru mai bun intre viata personala si cea profesionala. Au fost remarcate insa o serie de probleme legislative care trebuie neaparat solutionate, cum sunt cele legate de asigurarea securitatii muncii sau partajarea costurilor. Daca se rezolva cadrul juridic, noi avem deja o elaborata strategie de lucru intens la distanta. Lumea doreste sa lucreze in regim telework. In acest moment este cea mai buna modalitatite pentru adaptarea fortei de munca la schimbarile rapide din economie si societate.”r
r
Teleworkeri In lumer
r
In perioada 1994-1999 numarul de teleworkeri din cele mai mari tari din UE a crescut cu 17% pe an.r
Cresterea anuala a lucratorilor in sistem telework (% in 1994-99)r
Danemarcat34r
Italiatt29r
Marea Britaniet11r
Frantatt10r
Germania t8r
r
Munca In era digitalar
r
In anul 2000, 6% din forta de munca din tarile Uniunii Europene lucrau in sistem telework. Obiectivul tarilor membre la capitolul „munca la distanta” a fost atins la acest inceput de mileniu: 10 milioane de teleworkeri in UE. r
Teleworkeri in Europa (% din forta de munca)r
Finlandattt17r
Suediattt15r
Olandattt15r
Danemarca tt10r
Elvetiattt10r
Marea Britaniett8r
Germaniatt6r
Italiattt4r
Frantattt3r
Spaniattt3