Sistemul bancar romanesc reprezinta doar a 11-a parte din cel polonez, daca judecam dupa valoarea activelor bancare, in conditiile in care populatia este doar de doua ori mai mare decat cea a Romaniei, iar veniturile unui polonez sunt de trei ori mai mari decat cele ale unui roman, se arata intr-un recent studiu al Bank Austria Creditanstalt (BA/CA), grupul din cadrul HVB responsabil pentru Europa Centrala si de Est (ECE). Chiar si fata de Ungaria, o tara avand o populatie de doua ori mai mica d
Sistemul bancar romanesc reprezinta doar a 11-a parte din cel polonez, daca judecam dupa valoarea activelor bancare, in conditiile in care populatia este doar de doua ori mai mare decat cea a Romaniei, iar veniturile unui polonez sunt de trei ori mai mari decat cele ale unui roman, se arata intr-un recent studiu al Bank Austria Creditanstalt (BA/CA), grupul din cadrul HVB responsabil pentru Europa Centrala si de Est (ECE). Chiar si fata de Ungaria, o tara avand o populatie de doua ori mai mica decat a Romaniei, ne aflam in inferioritate din punctul de vedere al dezvoltarii sistemului bancar, valoarea activelor bancilor romanesti fiind de trei ori mai mica decat a celor maghiare.
In topul celor mai mari 25 de banci din ECE (care concentrau 51% din totalul activelor bancilor din regiune), Romania nu are decat o reprezentanta : Banca Comerciala Romana, ce ocupa locul 24 in acest clasament. Inaintea ei se afla zece banci poloneze, trei rusesti, patru cehe, doua unguresti si cate o banca din Slovenia, Croatia si Slovacia. Fata de primele trei clasate, banca rusa Sberbank si bancile poloneze PKO BP si PeKaO SA, activele BCR sunt de cinci – sapte ori mai mici ca valoare. Cea mai mare banca ungureasca, OTP, care si-a anuntat intentia de a participa la privatizrea BCR ocupa locul noua in acest clasament, detinand active in valoare de 8,68 miliarde euro, fata de cele 4,025 miliarde euro detinute de cea mai mare banca din Romania.
Conform raportului elaborat de specialistii BA/CA, cele mai importante tendinte inregistrate in sectorul bancar al ECE sunt intrarea intr-o noua faza de consolidarea a domeniului si continua expansiune a bancilor internationale. In linii mari, procesul de privatizare a fost incheiat, iar acum sectorul bancar se confrunta cu cea de-a doua faza a consolidarii: in timp ce unele banci isi continua expansiunea, alte banci internationale au inceput sa se retraga de pe piata.
Daca in anul 2000 bancile internationale detineau aproximativ 53% din totalul activelor bancare in ECE, la sfarsitul anului 2001 acestea totalizau 57% (in 1999: 43% iar in 1998: 32%). Cele mai mari tranzactii inregistrate in prima jumatate a lui 2002 in statele din ECE – reprezinta circa 40% din cresterea bancilor straine – au avut loc in Slovacia (Erste Bank- investitii de capital in Ceska Sporitelna), Polonia (ING – investitii de capital in Bank Slaski, KBC – investitii de capital in Kredytbank, Commerzbank – investitii de capital in BRE Bank), Croatia (UniCredito – preluarea Zagrebacka Banka, Bank Austria Creditanstalt – preluarea Splitska Banka, Erste – preluarea Rijecka Banka), Slovenia (KBC – achizitionarea a 34% din NLB). In Bulgaria, Bank Austria Creditanstalt se afla in plin proces de preluare a Biochim.
Trei banci importante s-au retras din Ungaria
In timp ce totalul activelor bancare a crescut de la 290 miliarde euro la 349 miliarde euro (o crestere de aproximativ 20%), totalul activelor bancilor straine a crescut de la 155 miliarde euro la 207 miliarde euro (34%), o crestere spectaculoasa fiind inregistrata in sud-estul Europei. „Piata Europei Centrale si de Est este foarte divizata. In acest moment, nu prea mai este loc pentru nou veniti in sectorul bancar”, a declarat Willi Hemetsberger, membru al Consiliului de Administratie al Bank Austria.
Cele mai mari cinci banci straine prezente in regiune (din punctul de vedere al valorii activelor totale) sunt: banca belgiana KBC cu 24,3 miliarde euro, Bank Austria Creditanstalt cu 21,6 miliarde euro, o alta banca austriaca Erste Bank (20,4 miliarde), UniCredito Italiano (18,1 miliarde euro) si Citibank (14,9 miliarde euro).
Analistii Grupului Bank Austria Creditanstalt prevad un al doilea val al consolidarii. „In decursul urmatorilor doi sau trei ani vor exista si alti competitori care vor parasi piata”, declara in continuare Willi Hemetsberger, „bancile care nu au o strategie clara in ECE vor avea dificultati in pastrarea cotelor de piata. Aderarea tarilor din Europa Centrala si de Est la Uniunea Europeana va avea ca rezultat intensificarea concurentei in domeniul bancar.”
Cel de-al doilea val al consolidarii a inceput deja in cateva tari. In primavara anului 2002, Bayerische Landesbank s-a retras din Croatia. Berliner Bankgesellschaft se afla in procesul de vanzare a actiunilor detinute la o banca din Republica Ceha. In Ungaria, unde primul val al consolidarii a inceput foarte devreme, trei banci internationale importante s-au retras de pe piata: dupa retragerea partiala a ING si ABN Amro, Societe Generale s-a retras in totalitate in acest an.
Grupul Bank Austria Creditanstalt continua sa prevada un potential de crestere deosebit de ridicat in regiune, partial datorat nivelului scazut de intermediere financiara. In 2001, proportia activelor bancare in produsul intern brut (PIB) in Europa Centrala si de Est era de aproximativ 76%, crescand in mod considerabil fata de anul anterior (68%). Romania se afla insa pe ultimul loc, din punctul de vedere al activelor bancare in PIB, cu un procentaj de doar 31%, aproximativ egal cu cel al Lituaniei si cu mult sub cel al Bulgariei (43%).
„Piata bancara in Europa Centrala si de Est are un potential ridicat de crestere”, a declarat Marianne Kager, economist-sef al Grupului Bank Austria Creditanstalt (BA/CA). Conform doamnei Kager, in urmatorii trei ani va avea loc o crestere a totalului activelor bancare in Europa Centrala si de Est cu 37%, de la 363 miliarde euro in prezent, la peste 500 miliarde euro in 2005, cu o dinamica a cresterii de 10% pe an. Cea mai mare parte a acestei cresteri va proveni mai ales din sectorul creditelor. Estimarile BA/CA indica o crestere de 44% a volumului de credite acordate in tarile ECE in 2005, comparativ cu 2002, adica o crestere in termeni nominali de 78 miliarde de euro a volumului creditelor.