de aur”, aceasta se regaseste pe listele de licitatii nu in pozitie de obiect al vanzarii, ci de foarte activ cumparator.Surprinzator din multe puncte de vedere, dar privatizarile in lant care au avut loc pana acum intr-un sector strategic ca acela al petrolului s-au desfasurat practic in familie, cu participare aproape exclusiv regionala. Mai tot ce a fost scos la vanzare s-a licitat si s-a adjudecat de catre cei trei mari jucatori ai pietei din zona: MOL, OMV si PKN, avand valori de piata de 2,6; 3,2 si respectiv 2 miliarde de dolari.Prin 1999, MOL a incercat asiduu, fara vreun succes, sa gaseasca un investitor strategic, capabil sa sustina dezvoltarea regionala a companiei ungare. Absolut toate companiile occidentale pareau decise sa nu faca investitii majore in regiunea noastra, comenteaza directorul financiar al MOL, belgianul Michel-Marc Delcommune. Companiile rusesti nu aveau forta financiara, iar dupa ce au capatat-o, s-a dovedit ca nu sunt agreate pentru tranzactii de un asemenea calibru.Intr-o asemenea situatie, strategia urmata de MOL, ca si de compania austriaca OMV, de altfel, a constat in a prelua treptat companii nationale mai mici, avand cote semnificative de piata in tarile vecine. Recent, ele s-au aliniat si la privatizarea Petrom, dar intr-o surprinzator de densa competitie. Ceea ce este inca prea putin pentru a vedea in aceasta semnalul unei schimbari de abordare din partea companiilor occidentale, fata de Europa de Est.CehiaAre probleme cu compania Unipetrol, care a traversat o privatizare ratata si se dovedeste ineficienta, inclusiv din pricina faptului ca este un conglomerat de rafinarii, statii de distributie, uzine chimice etc. Capacitatea instalata de rafinare este folosita in proportie de 2/3. Ceska Rafinerska, principala rafinarie, este controlata de IOC (Conoco, Agip, Shell), care ar putea prelua si Unipetrol. Desi consumul depaseste productia interna, 30% din aceasta (1 milion tone) se exporta in Slovacia si Polonia.SlovaciaSlovnaft, principala companie, a fost preluata in noembrie 2002 de MOL, care detine 67,8% din actiuni.Capacitatea instalata a rafinariei de la Bratislava este de 5,5 milioane tone/an si este utilizata in proportie de 95%.Doar 24% din productie se vinde pe piata interna, restul se exporta (Cehia: 31%, Polonia: 9%).BelarusDoua mari rafinarii, ambele in estul tarii, cu capacitate totala de 24,5 milioane tone, utilizata doar in proportie de 50%. Rafinaria Mazyr este controlata de TNK si Sibneft, care o retehnologizeaza pentru a deveni una dintre cele mai moderne din fosta URSS. Exporturile in perioada 1998-2000 au crescut cu 41% pe an, ajungand la un volum de 7 milioane tone in 2000.UcrainaCompaniile rusesti Lukoil, TNK si Rosneft sunt foarte active pe piata si au pachete de actiuni la rafinarii.Dispune de 6 rafinarii cu o capacitate instalata totala de 55 milioane tone, dar utilizata in proportie de 33%. Cea mai vestica rafinarie, Halychyna, in orasul Drohobych, are o capacitate anuala de 4,1 milioane tone (utilizare: 33%) si este detinuta de investitori locali privati. Rafinaria Kremenchug este scoasa la privatizare (42% din actiuni, pentru circa 150 milioane USD), cel mai interesat de achizitie fiind grupul TNK-BP. Exportul de produse distilate variaza intre 2 si 3 milioane tone pe an.PoloniaActivitati de explorare si extractie in Marea Baltica, fara relevanta in piata.Detine 2 rafinarii mari, cele de la Gdansk (4,5 milioane tone, scoasa la privatizare) si Plock, langa Varsovia (13,5 milioane tone pe an), alaturi de cateva altele mai mici in sudul tarii, care sunt obiect de disputa intre companiile poloneze.Cerere interna de 15 milioane tone pe an, cu crestere anuala de 3%. Este tot mai dependenta de importurile din Rusia, atat de titei, cat si de produse distilate. AustriaEste unul dintre marii importatori din regiune, dar o mare parte a produselor importate provine din rafinariile germane detinute de OMV.Rafinaria de la Schwechat este utilizata in proportie de 94%, iar productia (8,5 milioane tone in 2002) creste pe masura ce se extinde reteaua de distributie a OMV in zona.Exportul a fost in 2002 de 1,34 milioane tone.UngariaCompania nationala MOL este in competitie cu austriecii OMV. Statul mai detine 25% din capitalul MOL, dar a decis sa vanda actiunile, o prima transa de peste 10% fiind oferita pe piata pana la finele lui 2003. Este singura tara din zona, exceptand Romania, care are productie notabila de titei, dar relevanta in piata.Capacitatea instalata a rafinariilor (Duna, cu 8 milioane tone pe an, si Tisza, 3 milioane tone) este folosita in proportie de 65-75%.Consumul intern tinde sa scada, ceea ce ce determina MOL sa exporte 25-30% din productia petroliera, iar vanzarile la extern cresc cu 5%CroatiaCompania nationala INA a vandut 25% din actiuni catre MOL. Aceasta a platit 505 milioane dolari, suma prin care a supralicitat oferta OMV, de 420 milioane dolari. Doua rafinarii de marime medie, la Sisak (5,6 milioane tone) si la Rijeka (4,6 milioane tone), ultima modernizata, la o cerere interna de 4 milioane tone pe an.RusiaDispune de zacaminte uriase de petrol si gaze, multe neinvestigate, majoritatea neexploatate. De la mijlocul deceniului anterior, Rusia a trecut la o exploatare intensiva a resurselor de hidrocarburi, pentru a-si finanta cresterea economica. Se apreciaza ca, in cel mult cinci ani, Rusia va deveni primul consumator mondial de utilaje de foraj. Detine cele mai mari rezerve explorate din lume, aflate in afara OPEC. In 2002, productia lunara a Rusiei a depasit-o temporar pe aceea a Arabiei Saudite.Recent, Guvernul SUA a promis sprijin investitional pentru dezvoltarea unor exploatari pe platoul arctic al Federatiei Ruse. Grupul Yukos-Sibneft, format in aprilie 2003, prin achizitionarea celei din urma companii, este cel mai puternic actor rus pe piata petrolului, cu o capitalizare pe piata de 36 miliarde dolari. Rezervele de titei ale Yukos-Sibneft: 18,4 miliarde barili. Productia: 2,03 milioane barili/zi. Detine 10 rafinarii, intre care Mazeikiu Nafta (13 milioane tone/an); actiuni la Mazyr, Belarus (12 milioane tone/an).Grupul TNK-BP, format in februarie 2003 (participare 50%-50%) are o capitalizare de piata de 18 miliarde dolari.Rezervele de titei ale TNK-BP: 9,5 miliarde barili. Productia: 1,2 milioane barili/zi. Detine 5 rafinarii, intre care Ryazan, Rusia (capacitate: 17 milioane tone/an) si Linos, Ucraina (16 milioane tone/an); actiuni la Mazyr, Belarus (12 milioane tone/an. A treia mare companie rusa, Lukoil, are si actionari americani, detine rezerve de titei mai mari decat ale BP si opereaza o retea de benzinarii in SUA (New England, Washington DC). Companiile rusesti sunt tot mai prezente si in Europa Centrala si de Est:· Lukoil, in Lituania, Romania, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia.· Yukos-Sibneft, in Lituania, Slovacia, Croatia, Polonia, Ungaria, Belarus. · TNK, in Ucraina, Belarus.Cine va cumpara Petrom va manevra piata est-europeanaCompaniile aflate in cursa pentru privatizare doresc sa-si consolideze pozitia in zonaIn decurs de un deceniu, companiile rusesti s-au capitalizat rapid si au ajuns sa fie clasificate onorabil – Yukos-Sibenft (36 miliarde dolari), TNK-BP (18), Lukoil (15) – in topul celor mai selecte branduri mondiale: ExxonMobile (239), Royal Dutch/ Shell (192), BP (191), TotalFinaElf (104), ChevronTexaco (71), ENI (61), ConocoPhillpis (35). Rusii s-au asezat prudent si temeinic in zona, mai intai in fostul spatiu sovietic (unde detin si rafinarii, si benzinarii), iar acum in Balcani (unde s-au limitat deocamdata sa dezvolte retele de distributie). Pentru tarile Grupului de la Visegrad, ei au ales o alta formula: acorduri de livrare a titeiului pentru rafinarii; Yukos a incheiat recent asemenea contracte cu MOL (pentru 7 milioane de tone de titei pe an) si cu PKN (3 milioane tone de titei). Solutia aleasa de companiile rusesti pentru a patrunde pe aceste piete a fost asocierea cu companii occidentale, dupa modelul recent creatului grup ruso-britanic TNK-BP. Intr-o declaratie acordata agentiei Reuters, Mihail Friedman, unul dintre baronii petrolului din Rusia sintetiza strategia companiei: „Alianta cu BP va ajuta TNK sa faca fata ostilitatii cu care se confrunta in Europa de Est investitiile rusesti in domeniul rafinarii si distributiei.”rnAnalistii pietei prevad o intarire a dependentei tarilor central-europene de companiile rusesti si, intr-o urmatoare faza de expansiune, preluarea MOL sau a PKN, ori chiar a amandurora. rnSesizand aceasta tendinta, directorul executiv al PKN, Jacek Strzelecki, cauta cu disperare terenuri petroliere ieftine, pe care le-ar putea exploata impreuna fie cu companii poloneze, fie cu OMV si MOL; un asemenea proiect ar putea apropia cei trei mari jucatori regionali, intr-un orizont de cinci ani devenind posibila chiar o fuziune, pentru a forma o companie puternica, in stare sa concureze cu gigantii lumii petrolului. rnMOL si PKN au mai fost in 2001 foarte aproape de a incheia un parteneriat strategic, intr-o formula de tip Royal Dutch/Shell, dar s-au lovit de opozitia agentiei poloneze de privatizare, care a dorit sa salveze mediul concurential. Alte grupuri de interese si companii poloneze vad in asocierea cu o mare companie rusa salvarea industriei poloneze de profil. rnFapt este ca, pana la realizarea vreunei forme de integrare intre MOL, PKN si OMV, intre cei trei se desfasoara o lupta dura pentru ocuparea pietelor mai mici din zona. Rand pe rand, companiile Slovnaft (Slovacia) si INA (Croatia) au fost preluate pe MOL (in detrimentul OMV). MOL a mai licitat pentru rafinaria de la Gdansk, a obtinut pentru scurta vreme statut de investitor privilegiat in vederea negocierii unui pachet de actiuni la PKN, a infruntat Lukoil la vanzarea grupului de distributie Beopetrol din Serbia si se pregateste sa repete gestul la licitarea rafinariei de la Bosanska Brod, dupa cum este pregatit sa intre in competitie pentru achizitionarea companiei cehe Unipetrol. Nu in ultimul rand, MOL a preluat doua rafinarii in Ungaria si a dezvoltat o retea regionala de cateva sute de benzinarii. rnMai potent financiar, dar mai putin abil, OMV a ratat cele cateva licitatii pentru privatizare, dar a reusit sa achizitioneze 25,1% din Rompetrol si 45% din Bayernoil. In plus, a creat peste granite o distributie prin care detine cote de 5%-25% pe pietele vecine, ajungand sa aiba in regiune o prezenta mai consistenta decat in Austria.rnPKN Orlen este absorbit de trei probleme majore: concurenta de pe piata interna, apropiata privatizare si preluarea unui pachet de 496 de benzinarii in nordul Germaniei, de la BP-Aral. rnCu o cifra de afaceri de 1,85 miliarde dolari in 2001 si 1,5 miliarde dolari in 2002, Petrom este un jucator dintr-o categorie inferioara celor trei, atat prin anvergura, cat mai ales prin nevoia urgenta de restructurare si de investitii. Daca in aceasta privinta Petrom are un handicap, faptul ca dispune de o productie proprie de titei de peste sase milioane de tone pe an face din compania romaneasca un o tinta interesanta pentru un investitor strategic de calibru. Daca privatizarea va urma acest curs, geografia pietei est-europene a petrolului va fi fi probabil redesenata.rnrnrnRomania furnizeaza 63% din productia de titei si 35% din productia de gaze naturale a Europei Centrale si de EstrnPrimul motiv pentru care un consortiu petrolier ar investi in Romania il reprezinta zacamintele de titei si gaze naturale. In context zonal, rezervele noastre sunt cu adevarat o oferta, dar nu suficient de tentanta pe o piata globala, in care se mizele mari vin in cascada: Marea Caspica, Siberia, Sahalinul, Iranul, platforma continentala a Indiei si, nu in ultimul rand, Irakul. si chiar daca Romania detine doua treimi din productia regionala de titei si o treime din aceea de gaze naturale, sperante de a descoperi noi resurse in Subcarpatii nostri sunt marunte. Pentru 2010, prognozele crediteaza Romania cu productii de 7,7 milioane tone de titei (fata de 6 milioane tone, in 2002), si cu 6,3 miliarde mc de gaze naturale (fata de 6 miliarde mc, acum). Daca insa oleoductul Constanta-Trieste va fi construit, pozitia Romaniei pe harta petroliera va fi reevaluata sub toate aspectele.rnAl doilea motiv de atractie este capacitatea de prelucrare – considerabila in volum, 34 milioane tone pe an, dar operationala doar in proportie de doua treimi si efectiv utilizata in proportie de o treime. Nivelul tehnologic mediu al celor 10 rafinarii romanesti este insa modest, mult sub nivelul recent modernizatelor capacitati din Slovacia, Austria, Polonia, Lituania, Ucraina, Belarus.rnIn fine, nici sistemele de distributie nu pot rivaliza cu cele din tarile Europei Centrale. Din sistemul de transport, probabil ca terminalul de la Constanta este cel mai valoros activ. In privinta benzinariilor, in numar de 2.438 la sfarsitul anului trecut, majoritatea (1.386) apartin diversilor mici intreprinzatori privati si sunt adesea departe de standardele cerute; restul apartin Petrom (695), Rompetrol (121), Shell (63), MOL (73), OMV (42), Lukoil (146), Agip-Eni (25). rnParadoxal poate, tocmai aceasta relativa subdezvoltare a distributiei en-detail starneste interesul, avand in vedere potentialul de dezvoltare a pietei, evaluat in principal pe baza prognozelor privind dezvoltarea parcului auto. Intr-un moment in care pietele din Slovacia si Ungaria, de pilda, au trecut de punctul maxim si incep sa regreseze, OMV si Lukoil anunta planuri de extindere agresiva in Romania. rnPunctul de plecare al pietei interne este un consum de combustibil auto de 130 litri/locuitor, iar linia posibila de sosire – 300 litri, cat este consumul mediu al Europei Centrale. Cererea interna (10 milioane tone in 2002) inregistreaza creste cu o medie de 4% pe an, cea mai ridicata rata din regiune.