Planul de disponibilizări al CEH, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor pe dala de 5 iulie, prevede disponibilizarea a 840 de salariaţi, într-o singură etapă, începând cu 1 octombrie 2016. 

"Prin prezentul proiect de act normativ, se propune aprobarea sumei de 3.306 mii lei (3,306 milioane de lei – n. r.) din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2016 ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare, pentru un număr de 840 de persoane disponibilizate din cadrul S. CEH S.A.", se arată în nota de fundamentare. 

În total, salariaţii disponibilizaţi vor primi 25,9 milioane de lei până în 2018. 

Documentul menţionat precizează că programul de restructurare şi reorganizare are ca scop principal "menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie eficiente şi închiderea sau conservarea activelor nerentabile, precum şi redimensionarea numărului de personal în funcţie de necesarul optim care să asigure funcţionarea în siguranţă a capacităţilor care vor fi menţinute în funcţiune". 

"Prin măsura de disponibilizare de personal se urmăreşte reducerea activităţii S. CEH S.A., echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari ai societăţii. Influenţa/costul disponibilizării salariaţilor, corespunzătoare venitului de completare asupra bugetului asigurărilor pentru şomaj este de 25.908 mii lei, din care: 2016 – 3.306 mii lei, 2017 – 9.918 mii lei, 2017 – 3.306 mii lei şi 2018 – 9.918 mii lei.", se mai arată în nota explicativă.    

În prezent, CEH are 6.260 de salariaţi. Potrivit sindicatelor, de la termocentrala Mintia ar urma să plece în acest an 452 de angajaţi, la termocentrala Paroşeni vor fi concediaţi 100 de salariaţi, iar de la minele din Valea Jiului vor fi disponibilizaţi 228 de oameni. 

CEH se află în insolvenţă din 7 ianuarie 2016. Compania are datorii totale de 1,5 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde de lei către Ministerul Finanţelor Publice. 

La începutul lunii mai, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat într-o conferinţă de presă că riscul de faliment în privinţa Complexului Energetic Hunedoara a existat încă de la început, dar, într-un fel sau altul, compania va fi salvată, fiind identificate deja soluţii concrete.

"Riscul de faliment în privinţa Complexului Energetic Hunedoara a existat încă de la început, din momentul în care Complexul, constatând acest lucru, a şi solicitat instanţei să îi ofere o protecţie juridică, pentru a se putea restructura. Ministerul (Energiei – n. r.) nu face decât să se asigure că această companie continuă să funcţioneze, că se va restructura. Pot să vă asigur că, într-un fel sau altul, noi vom salva Complexul Energetic Hunedoara, pentru că am anunţat deja că am identificat şi soluţii concrete. Cum o vom face din punct de vedere tehnic, cu ce instrumente legale, rămâne de văzut", a menţionat la acea dată ministrul Energiei. 

Oficialul a adăugat, totodată, că ministerul de resort trebuie să asigure funcţionarea Complexului Energetic Hunedoara şi continuarea procesului de reformă pentru asigurarea securităţii energetice a României. 

"Există un risc ca societatea să fie atacată prin alte demersuri din partea altor operatori economici cu privire la executarea unui tip de creanţe. Ceea ce noi facem este să asigurăm funcţionarea ei şi continuarea procesului de reformă, astfel încât să asigurăm securitatea energetică a României. Sigur, ne-am fi dorit să o facem în circumstanţe mai facile, fără să avem un proces juridic aşa de sinuos", a mai spus Grigorescu. 

Oficialii Ministerului Energiei au prezentat, în aprilie, planul de restructurare a CE Hunedoara, care va fi prezentat Comisiei Europene în vederea aprobării unor ajutoare de stat. 

Ministrul de resort a subliniat schimbarea de optică asupra sectorului miner în discuţiile cu autorităţile de la Bruxelles, respectiv faptul că menţinerea mineritului în România este necesară nu din punct de vedere social, ci din perspectiva securităţii în alimentarea cu energie.

Astfel, planul include păstrarea a două mine, Livezeni şi Vulcan, alături de câte un grup din centralele Paroşeni şi Mintia, care să totalizeze 400 de MW. Este vorba de grupul viabil de 150 de MW de la Paroşeni, retehnologizat în 2005, care are rezolvate şi problemele de mediu, şi de grupul 3 de la Mintia, singurul viabil de acolo, unde mai trebuie rezolvate însă problemele legate de poluare şi de modernizare.

Agerpres