afla sub control. Oamenii si plantele parca ar lucra impreuna dupa plan.„Cred ca anul acesta vom obtine cele mai mari recolte de cand am venit aici, iar veniturile vor depasi 30 de milioane de dolari“, spune vizibil emotionat Lucian Buzdugan, directorul general al societatii nemtene TCE 3 Brazi, ce administreaza, din 2001, peste 56 de mii de hectare in insula.Buzdugan s-ar putea bucura de ultima recolta obtinuta in Insula Mare a Brailei. Agentia Domeniilor Statului (ADS), care detine terenurile, a obtinut in instanta anularea contractului de arendare, incheiat in 2001 cu deputatul (pe atunci) PSD Trita Culita, patronul TCE. Teoretic, TCE ar trebuie sa-si faca bagajele dupa ce recolteaza, in toamna, ultimul bob de porumb. Totusi, lucrurile nu stau asa simplu. Avocatul TCE, Stefan Selaru, spune ca justitia a anulat prima solutie data acum mai bine de un an de zile si ca procesul se va relua in curand. Deci, pana la pronuntarea unei sentinte definitive, TCE poate lucra in continuare pamantul din Insula.Seful ADS este de alta parere. „Noi consideram irevocabila anularea contractului de atribuire in arenda a suprafetelor din Insula Mare a Brailei catre TCE, deoarece nu si-au platit redeventa catre stat“, spune Barna Tanczos. Potrivit acestuia, firma lui Culita Tarata trebuie sa predea cat mai rapid suprafetele inapoi la ADS. Culita spune ca se lupta pana la capat, dar s-ar retrage si fara proces daca statul ii recunoaste investitiile facute pana acum, de circa 35 de milioane de dolari.Situatia privitoare la contractul de arenda este insa doar varful aisbergului. Anul trecut, o firma din Iasi, Agricost, a cumparat cu doua milioane de dolari activele primei firme care a lucrat in Insula, IMB SA. Potrivit legii, Agricost are dreptul sa primeasca in concesiune pe 49 de ani suprafetele din insula. Cu alte cuvinte, poate sa inlocuiasca firma lui Culita! ADS nu a fost de acord cu ideea si a intentat proces, pe care l-a pierdut in prima faza, recursul judecandu-se pe 18 mai, protivit lui Tanczos. Se pare ca proprietarul lui Agricost, Constantin Dulute, este un apropiat a lui Culita Tarata. Astfel, patronul lui TCE joaca la doua capete. Daca pierde procesul cu ADS, nu pleaca pana nu primeste banii investiti. Indiferent de soarta primului proces, poate controla iarasi Insula, prin intermediul Agricost, daca aceasta castiga razboiul cu statul.ADS-ul se grabeste sa scoata cat mai repede TCE si Agricost din joc, pentru a putea organiza o „licitatie internationala in luna septembrie“, dupa spusele ministrului agriculturii, Gheorhe Flutur. Ca lucrurile sa fie si mai complicate, acesta a afirmat recent ca fostii proprietari care nu pot fi despagubiti in natura ar putea primi terenuri in Insula Mare a Brailei. Ar putea aparea astfel, peste noapte, cateva mii de noi proprietari.Ce se va intampla totusi cu Insula in septembrie? Indifernt de cine vine in locul lui TCE, e putin probabil ca sa poata lucra la scara industriala din primul an. Mai mult ca sigur ca va exista o adoua runda de licitatie, iar castigatorul ar putea fi anuntat in decembrie, cand nu se mai poate cultiva nimic. Asa ca s-ar putea sa vedem crescand din nou stuful in Insula Mare a Brailei.Oamenii locului tin partea patronilor de la TCE. Eugen Stanciu, sef de ferma responsabil de 1.000 de hectare, spune ca ia 12 milioane pe luna, salariile vin la timp si angajatii primesc si prime la sfarsitul anului, daca recolta a fost buna. Asupra lui Stanciu si a celorlalti angajati planeaza semnul intrebarii din toamna. Va veni un nou patron? Cum va fi acesta?Dincolo de micile probleme ale lucratorilor de aici, Insula Mare a Brailei trezeste inevitabil ambtii faraonice, pe masura dimensiunilor sale. Conceputa de comunisti ca o ferma gigant dupa model american, a fost smulsa apelor Dunarii cu „ajutorul“ detinutilor politici. Fata de marea majoritate a celorlalte suprafete agricole, nu este revendicata de fostii proprietari si nici nu are suprafete faramitate, cum se gasesc prin restul tarii. Accesul facil pana la Dunare o face interesanta pentru marii comercianti, care de altfel colaboreaza indeaproape cu TCE. Fiind a statului, Insula este vulnerabila politic, fiecare partid avand clientii lui dornici de o lovitura. De aceea, viitorul acestei exploatatii este mai mult politic decat economic. Catigatorul concesionarii pe 49 de ani trebuie sa fie foarte bine adaptat la mediu…
TCE lucreaza cea mai intinsa exploatatie agricola din Europa
• Suprafata totala a insulei de langa Braila se ridica la 72 de mii de hectare, din care TCE lucreaza 56 de mii.
• In IMB traiesc 5.400 de oameni, multi dintre acestia fiind angajati de firma lui Tarata. Numarul total de angajati se ridica la 1.100.
• Un an agricol inseamna investitii in culturi de circa 30 de milioane de dolari, proveniti din trei surse. Jumatate este credit furnizor, un sfert reprezinta creditele de la banci si restul, surse proprii.
• Se afla in stadiul de probe un sistem radio de transmitere integrata a datelor referitoare la stadiul lucrarilor si managementului documentelor, in valoare de jumatate de milion de dolari.
• De-a lungul anilor, TCE a primit pentru lucrarile din IMB 230 de miliarde de lei. Productia marfa realizata in 2004 se ridica la 265 de mii de tone.
• Dupa datele lui Lucian Buzdugan, profitul pentru grau este de 40 USD/ha, pentru porumb creste la 50 USD si ajunge la 100 de dolari pentru soia si rapita.
• ADS solicita plata redeventei din 2002, la valoarea de atunci de 33 de miliarde, in timp ce TCE cere acoperirea unor daune de 26 de miliarde si neplata redeventei datorate pe anul 2002.
Afacerile TCE merg bine pe hartie
Cifra de afaceri in 2004 54 mil USD
Profitul net 2,5 mil USD
Numar de salariati 1.250
