În Italia se vorbește despre desființarea venitului de cetățenie, dar sărăcia este în creștere
Numai că marţi Eurostat (institutul de statistică al Uniunii Europene) a raportat că în Italia rata de risc de sărăcie, adică procentul persoanelor care au un venit cu 60% mai mic decât cel mediu, a crescut de la 20% în 2020, la 20,1% în 2021, implicând 11,84 milioane de oameni. Nu este greu de imaginat că odată cu scumpirile masive, începând de la facturi, înregistrate în ultimele luni, situația se va înrăutăți și mai mult pe parcursul anului 2022.
Potrivit Eurostat, procentul poate să ajungă la 25,2% (14,83 milioane de persoane) dacă sunt luate în considerare şi persoanele expuse riscului de excludere socială, adică cei care sunt expuși riscului de sărăcie, care nu își pot permite o serie de bunuri materiale sau activități sociale sau care trăiesc în gospodării în care veniturile sunt precare.
Și mai alarmant este faptul că mai mult de un copil italian din patru cu vârsta sub șase ani trăiește în familii expuse riscului de sărăcie. Procentul exact este 26,7%, în creștere de la 23,8% în 2020, aceasta fiind cea mai proastă cifră de după 1995. Concret, este vorba de 667 de mii de copii, cu 7 mii mai mult decât în 2020, notează ilfattoquotidiano.it
Procentul minorilor expuși riscului de sărăcie a ajuns la 26%
Procentul minorilor expuși riscului de sărăcie a ajuns la 26% (de la 25,1% în 2020), în timp ce cel al vârstnicilor în aceeaşi situaţie a scăzut, ajungând la 15,6% (de la 16,8%) datorită stabilității pensiilor care nu sunt încă amenințate de inflația care a explodat în 2022. În Germania, rata de risc de sărăcie pentru persoanele cu vârste de peste 65 de ani este de 19,4%, cele mai afectate fiind femeile (20,7%).
Eurostat observă şi o creștere a numărului „muncitorilor săraci”, lucrători care, în ciuda faptului că au un loc de muncă și prin urmare un salariu sau un venit, rămân expuși riscului de sărăcie.
Tabelele Eurostat arată cum rata sărăciei în Italia înainte de transferurile sociale (excluzând pensiile) este de 28,5%, în creștere față de procentul de 25,3% din 2020. Dacă în Italia ponderea săracilor se reduce cu 8,4 puncte datorită transferurilor, în Germania se reduce cu peste 10 puncte (la 15,8%) și în Spania cu 9,5 (la 21,7%).