cofinantarea proiectelor, iar banii pusi la comun cu cei europeni sunt bani publici. si asta nu este totul. Finantarile europene se fac pe proiecte. Miliardele de euro nu se dau oricum, ci doar daca beneficiarul demonstreaza ca are un plan bine gandit de cheltuire a lor. In concluzie, chiar daca la Copenhaga s-a hotarat suma destinata Romaniei pentru pregatirea procesului de aderare, nu inseamna ca fondurile sunt ca si primite. Obstacolul principal este capacitatea de absorbtie, mai precis lipsa acesteia. Este un punct sensibil, direct legat de un altul, capacitatea administrativa.Raportul de tara al Comisiei Europene este perfect transparent in cele doua privinte: „s-a inregistrat o usoara imbunatatire a ratei de absorbtie a fondurilor europene, dar capacitatea generala de programare, management al proiectelor si control financiar este insuficienta” si „o problema majora pentru autoritatile locale este capacitatea administrativa limitata”. Cu alte cuvinte, romanii au dificultati in a intocmi programe dupa criteriile Uniunii Europene si a atrage astfel fonduri, dar au dificultati si in ceea ce priveste personalul, functionari publici, care trebuie sa urmareasca cheltuirea banului comunitar laolalta cu banul public autohton.Comparativ cu raportul precedent, observatiile sunt totusi mai putin dure. In noiembrie anul trecut aflam ca „sunt multe sectoare importante in care slabiciunea administratiei publice este un motiv serios de ingrijorare. Ingrijorarea depaseste problematica implementarii acquis-ului comunitar, privind-o si pe cea a managementului asistentei financiare primite din partea Uniunii Europene”. Indulcirea tonului ar putea sugera ca, in mare parte, cele doua probleme sunt rezolvate. Este doar diplomatie. Lipsa de transparenta in cheltuirea banului – public sau comunitar – ramane pe agenda Romaniei la capitolul „de rezolvat”.
Schreyer: „Suntem foarte stricti”
Comisia Europeana ne finanteaza cu o singura conditie: siguranta folosirii transparente a fondurilor
Are Romania resursele necesare atragerii celor trei miliarde de euro pentru pregatirea aderarii? Este intrebarea la care comisarul european pentru buget ne-a raspuns in acelasi limbaj diplomatic in care Comisia Europeana s-a referit la statutul de economie de piata functionala.Capital: Cand spun Uniunea Europeana, romanii se gandesc mai ales la jumatatea plina a paharului. Finantarile preaderare si postaderare sunt parte a avantajelor pe care ei le asociaza procesului de extindere a Uniunii Europene. Care este de fapt realitatea?Michaele Schreyer: Ca in orice relatie, evaluarea corecta a situatiei trebuie sa aiba in vedere atat drepturile, cat si obligatiile partilor. In etapa actuala, de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana, asistenta financiara acordata Romaniei creste progresiv: cu 20% anul viitor, cu 30% in 2005 si cu 40% in 2006. Baza de calcul o reprezinta suma alocata in cursul acestui an, 700 de milioane de euro. Fondurile sunt destinate dezvoltarii infrastructurii, sectorului agricol si implementarii reformelor si a legislatiei de mediu. Efortul financiar nu este unilateral, Romania cofinanteaza proiectele pentru care sunt alocati banii. Prin urmare, ambele fatete ale problemei sunt importante.Capital: Are Romania in momentul de fata capacitatea de a absorbi finantarile europene?Michaele Schreyer: Capacitatea de absorbtie a fondurilor, respectiv capacitatea de a veni cu proiecte eligibile si de a le cofinanta este o conditie cruciala. Programul de asistenta acordat agriculturii, un recipient important al fondurilor europene, trebuie imbunatatit. Romania va primi multi bani, iar acestia trebuie administrati. Agentia SAPARD a intrat in functiune destul de tarziu. Pe de alta parte, sunt greu de gasit proiecte eligibile pentru finantare, fermierilor le este dificil sa indeplineasca criteriile impuse de Comisia Europeana. Suntem foarte stricti. Vom da banii numai in momentul in care vom avea siguranta ca sunt folositi corect. Capital: Exista dubii in ceea ce priveste corectitudinea cheltuirii banilor comunitari?Michaele Schreyer: Nu este vorba despre dubii. Mai curand este vorba despre un test pentru tara dumneavoastra, o provocare. Romania trebuie sa aiba controlul cheltuirii banului public, pentru ca, sa nu uitam, participa cu resurse de la buget la finantarea proiectelor.
Si viitoarele membre au rapoarte critice
Nerespectarea regulilor comunitare atrage dupa sine sistarea asistentei financiare din partea Uniunii Europene
Nu au suficiente proiecte de finantare, institutiile publice organizeaza licitatii dupa legea pamantului, nu dupa cea a UE, regulile comunitare sunt ocolite. Cele zece viitoare membre ale Uniunii dau emotii Comisiei Europene.
Data de 1 ianuarie 2004 deschide pentru Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia, Slovacia, Cipru, Malta si Slovacia un nou capitol al finantarilor europene. Fondurile de preaderare sunt inlocuite de cele structurale si de coeziune. 12,5 miliarde de euro pentru Polonia, 3,12 miliarde de euro pentru Ungaria, 2,6 miliarde de euro pentru Republica Ceha – sunt sume importante ce intra in tara beneficiara doar daca regulile jocului sunt respectate. Cu mici exceptii, rapoartele de tara arata ca ingrijorarea Comisiei Europene este mare in ceea ce priveste capacitatea fiecarei tari in parte de a respecta aceste reguli.”Problema specifica este lipsa proiectelor de calitate. In situatia in care nu functioneaza cadrul legislativ care reglementeaza conform regulilor Uniunii Europene achizitiile publice, ajutoarele de stat si protectia mediului, startul programelor de finantare va fi amanat”. Ungaria, Estonia, Letonia, Malta, Polonia, Slovenia, Republica Ceha si Slovacia sunt principalele vizate. Comisia Europeana are dubii si in ceea ce priveste capacitatea lor de a tine sub control strict cheltuirea fondurilor structurale si de coeziune. Subventiile acordate fermierilor in cadrul Politicii Agricole Comune sunt o problema. Ungaria, Polonia, Malta, Cipru si Slovacia nu au reusit sa infiinteze institutiile prin care vor fi rulati banii comunitari, iar Comisia Europeana le atrage atentia ca daca 1 ianuarie 2004 le gaseste in aceeasi situatie, bugetul Uniunii nu le va rambursa subventiile acordate agricultorilor. Cipru si Malta sunt in acelasi pericol si in ceea ce priveste recuperarea subventiilor acordate exportatorilor. Cauza este incapacitatea de a-si ajusta comertul cu produse agricole dupa regulile Pietei Unice. Fermierii maghiari sunt si ei in pericol. Pentru ca guvernul de la Budapesta nu a definit clar institutiile implicate in implementarea si urmarirea programelor de dezvoltare rurala, Comisia Europeana a anuntat posibila amanare a finantarilor. Atitudinea Comisiei Europene vizavi de intarzierile de mai sus nu este pasiva. Nerespectarea regulilor si procedurilor referitoare la fondurile structurale si de coeziune atrage dupa sine sistarea asistentei financiare. Fermierul maghiar, spre exemplu, nu va fi subventionat. Produsul sau va pierde meciul cu un altul similar, provenit dintr-o tara membra care primeste subventii. Fiind mai scump, va fi scos de pe piata. Sau, daca va fi subventionat de bugetul national, Ungaria nu va putea recupera subventia de la bugetul agricol comun. Complicatiile nu se opresc aici. Balanta transferurilor financiare dintre bugetul Uniunii Europene si cel national se deterioreaza in detrimentul celui din urma, cu consecintele de rigoare asupra nivelului de trai al cetatenilor.
