Politicile fiscală şi salarială ale Guvernului au contribuit la decizia BNR de a majora dobånda-cheie la 10,25%. Măsura poate avea însă efecte adverse, accelerånd ritmul de creditare în valută.
Banca Naţională a Romåniei (BNR) a majorat dobånda de politică monetară pentru a şaptea oară consecutiv, cu 0,25 puncte procentuale, la 10,25% pe an. A decis însă să păstreze neschimbat nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit. Ca urmare a acestei majorări, începånd cu data de 1 august, rata dobånzii pentru facilitatea de depozit acordată băncilor se majorează la nivelul de 6,25% pe an, de la 6%, iar rata dobånzii pentru facilitatea de credit (Lombard) va fi de 14,25% pe an, faţă de 14%. Totodată, rata dobånzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite de bănci în lei se va majora de la 21% pe an la 21,25%, începånd cu perioada 24 august-23 septembrie. Banca centrală se angajează să continue gestionarea fermă a lichidităţii de pe piaţa monetară prin intermediul operaţiunilor de piaţă, arată un comunicat BNR.
Decizia Băncii Naţionale a luat prin surprindere majoritatea analiştilor financiari. Aceştia consideră că majorarea salariului minim şi a pensiilor au fost luate în calcul de către banca centrală atunci cånd a decis creşterea dobånzii de politică monetară. „Este uşor peste aşteptările noastre, dar consider că majorarea dobånzii de politică monetară are şi un rol de semnal, pentru că majoritatea dobånzilor pe piaţa interbancară sunt deja cu două cifre, iar un impact direct asupra dobånzilor la credite şi la depozite nu este vizibil în acest moment“, spune Lucian Anghel, economist-şef BCR.
Într-adevăr, referinţele de pe piaţa interbancară pentru plasamente de peste o lună tind să se apropie de nivelul de 12% pe an. Pe piaţa de retail, avem deja dobånzi la depozite de 11% la lei, în timp ce nivelul dobånzilor la creditele în monedă naţională a depăşit 12% şi chiar 16%, dacă vorbim de împrumuturile de consum. Chiar dacă în ultimele luni ritmul de creştere a creditelor de retail a încetinit, este de aşteptat ca modificarea dobånzii de politică monetară să conducă la aprecierea monedei naţionale, fapt care va face mai atractiv creditul în valută. „Aprobarea noului regulament de creditare (n.r. – care este mult mai restrictiv decåt normele existente acum pe piaţă) va mai dura, fapt care lasă loc de creştere creditului în valută. Lucru deloc favorabil în actuala situaţie macroeconomică“, spune Anghel.
Inflaţia, o ecuaţie prea grea
„Aprecierea leului, care a devenit vizibilă chiar după comunicarea deciziei BNR, va avea efecte pozitive asupra inflaţiei, dar va accentua şi unele dezechilibre“, spune Radu Crăciun, director de investiţii Interamerican Fond de Pensii. Acesta consideră că BNR a renunţat la banda de variaţie a cursului de schimb, între 3,55 lei şi 3,65 lei pentru un euro, dar atrage atenţia asupra faptului că o apreciere excesivă poate avea efecte negative asupra deficitului de cont curent. În ultimele luni, acesta fusese ţinut în fråu de politicile monetare ale băncii centrale.
Banca centrală a stabilit o ţintă de inflaţie pentru 2008 de 3,8% plus/minus un punct, adică un interval de 2,8% – 4,8%. Prognoza de inflaţie pentru acest an a fost revizuită pånă la sfårşitul lunii iulie de două ori. Prima dată, de la 4,3% la 5,9%, a doua oară, de la 5,9% la 6%, iar şirul de revizuiri pentru 2008 nu pare a se apropia de final, cu atåt mai mult cu cåt este an electoral.
Analiştii financiari din ţară, dar şi din străinătate anticipează o majorare a inflaţiei decembrie/decembrie la un nivel de peste 6%. Astfel, rapoartele de analiză şi cercetare întocmite de UniCredit şi Citibank văd inflaţia Romåniei în 2008 în jurul nivelului de 6,8%. Ceva mai optimişti, analiştii romåni Radu Crăciun şi Lucian Anghel consideră că rata inflaţiei se va încadra în intervalul 6,2% – 6,5%. În acest context, ei se aşteaptă ca inclusiv prognoza de inflaţie pe 2009 să fie modificată de BNR.
«Măsura BNR conduce la aprecierea leului. Este posibil să vedem cursul euro sub nivelul de 3,5 lei, dar spre sfårşitul anului va reveni la acest nivel.»
Lucian Anghel, economist-şef BCR
«Aprecierea cursului va pune umărul la micşorarea inflaţiei, dar se riscă dezechilibarea deficitului extern, care în ultimele luni se stabilizase la 14% din PIB.»
Radu Crăciun, director investiţii Interamerican Fond de Pensii
6,8% este nivelul maxim al inflaţiei la sfårşitul anului 2008 (decembrie la decembrie) pe care îl anticipează analiştii la ora actuală. Prognoza de inflaţie a BNR de 6% este depăşită
Arma dobånzilor
Din cauza presiunilor inflaţioniste, banca centrală a majorat consecutiv rata dobånzii de politică monetară, iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ameninţă că va utiliza toate pårghiile monetare de care dispune pentru a ţine preţurile în fråu
Credite cu cåntec
• Proiectul de regulament privind limitarea riscului de creditare la împrumuturile destinate populaţiei va fi discutat în următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNR, în cursul lunii august. Data exactă a consiliului în care se va discuta proiectul de regulament nu a fost stabilită.
• Bancherii sunt nemulţumiţi de prevederile viitorului regulament de creditare, care ar putea duce la o scădere cu 30% a pieţei creditului pentru populaţie şi chiar la o adevărată criză a segmentului imobiliar, împrumuturile ipotecare fiind cel mai grav afectate de forma actuală a regulamentului.
• Efectele noului regulament vor fi vizibile abia la toamnă.
