In lupta Guvern-sindicate, au pierdut directorii

Singurii invinsi in disputa sindicate - Executiv par a fi managerii. Iar ei nu pot ameninta cu greva. Si nici nu pot intra in randul sindicatelor. Nu le ramane decat sa respecte noul text al unei ordonante foarte mult disputate, un text deloc favorabil conducerilor unor anumiti agenti economici. Cabinetul Isarescu a incercat sa limiteze constituirea fondurilor de salarii pentru regiile autonome, societatile si companiile nationale, precum si pentru societatile comerciale cu capital majoritar de

Singurii invinsi in disputa sindicate – Executiv par a fi managerii. Iar ei nu pot ameninta cu greva. Si nici nu pot intra in randul sindicatelor. Nu le ramane decat sa respecte noul text al unei ordonante foarte mult disputate, un text deloc favorabil conducerilor unor anumiti agenti economici. Cabinetul Isarescu a incercat sa limiteze constituirea fondurilor de salarii pentru regiile autonome, societatile si companiile nationale, precum si pentru societatile comerciale cu capital majoritar de stat care au datorii catre bugetul statului sau catre alti creditori. Motivul principal: un astfel de agent economic, care duce in carca arierate si datorii de miliarde de lei, nu-si poate permite majorarea salariilor cum si cand vrea el si nici acordarea de prime. In spatele acestui argument sta si FMI care a impus Ordonanta nr. 58 ca pe o conditie absolut necesara pentru continuarea Acordului Stand-By.
Sindicatele au acuzat ilegalitatea OUG nr. 58
Sindicalistii au sarit insa „ca arsi”, explicand ca, desi societatile sau regiile in care muncesc inregistreaza mari pierderi, plafonarea salariilor lor prin acest act guvernamental incalca direct prevederile contractelor de munca deja negociate. Singurii care poarta raspunderea platilor neincasate raman managerii, ale caror salarii vor fi legate, pe de o parte, de recuperarea datoriilor si pe de alta parte, de plafonul maxim salarial din ministerul care il tuteleaza. Adica, de nivelul salariului unui secretar de stat.
Presedintele CNSLR – Fratia, Pavel Todoran, considera ca noul text al OUG nr. 58 este rezultatul unor negocieri firesti, pentru ca „multe prevederi initiale erau in afara legii. Acum s-a intrat in legalitate privind discutarea contractelor de munca. Textul initial aducea grave atingeri libertatii de negociere a contractelor”. Si liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spune ca „durerea” cea mai mare a sindicatelor, data de aparitia mult disputatei Ordonante nr. 58, a fost „imixtiunea in problema contractelor colective de munca. In noua forma a ordonantei este specificat clar ca nu se face aceasta imixtiune, ceea ce este un lucru satisfacator pentru partea sindicala”.
Potrivit liderului Cartel Alfa, sindicatele au reusit sa demonstreze ca propunerea initiala a Guvernului nu corespundea realitatilor din teritoriu: este anormal sa legi fondul de salarii al salariatilor de arierate. Fiind intr-un sistem de gestiune la stat, raspunderea este clara a managerului. „Este o mare problema – spune Bogdan Hossu – mi se pare foarte normal ca arieratele sa fie legate de performanta actului managerial si nu de fondul de salarii, care ar trebui raportat doar la criteriile de productivitate. Faptul ca se dorea ca arieratele sa afecteze si fondurile de salarii era anormal”.
Fondul de salarii e dat de formula 4×4
Nemultumirile sindicatelor au fost indepartate partial, pentru ca Guvernul a reusit totusi sa impuna o anume plafonare a fondului de salarii, aplicand, pe tot restul anului curent, formula 4 X 4, adica fondul de salarii nu poate sa depaseasca de patru ori valoarea sa din trimestrul IV al anului 1999. Cat priveste fondul de premiere, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, spune ca acesta „este optional, dar nu va putea depasi, conform noului text al OUG nr. 58, valoarea de 10 %. Prima sarcina a intreprinderilor este ca, pe baza plafonului de 4 x 4, sa asigure prevederile contractului colectiv de munca. Daca mai ramane ceva, de abia atunci se poate constitui acest fond de premiere”. In forma finala, ordonanta pastreaza constrangeri la adresa managerilor, in scopul reducerii arieratelor si responsabilizarii lor. Acestora li se suspenda contractele de management pentru tot restul anului, dar vor avea contracte individuale de munca in care vor fi precizate si drepturile banesti, asa dupa cum vor aparea si in bugetele de venituri si cheltuieli.
Cat priveste bugetele de venituri si cheltuieli (BVC), toate societatile comerciale cu pierderi sunt obligate sa le prezinte pana la 31 iulie intr-o varianta modificata, care sa respecte textul noii ordonante. De refacerea acestor bugete trebuie sa aiba grija asa-numitelele „grupuri de lucru”. Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa, spune ca grupurile de lucru trebuie sa analizeze bugetele de venituri si cheltuieli si programele pe care OUG nr. 58 le solicita intreprinderilor care au arierate. Din aceste grupuri de lucru fac parte reprezentantii Ministerului tutelar, al Ministerului Finantelor, al Justitiei, al FPS (unde este cazul), al Ministerului Muncii. Alaturi de acestia, reprezentantii manageriatului si ai sindicatelor intocmesc notele de avizare a bugetului de venituri si cheltuieli al agentului economic, care merge apoi pentru aprobare la Guvern. Daca BVC nu ajunge la Guvern pana la data limita de 31 iulie, atunci agentul economic respectiv risca sa intre in reorganizare.
Pentru moment insa, Guvernul a mai fentat o data printre amenintarile sindicalistilor si a reusit chiar sa nu se departeze de linia trasata de FMI. Mai mult, dupa cum anunta liderul BNS, Dumitru Costin, FMI ar fi trimis asigurari ca nu a impus Guvernului masuri de recuperare a arieratelor care sa incalce drepturile sindicale, desi a atras atentia asupra faptului ca redresarea economiei este imposibila in lipsa unor constrangeri bugetare. Dar asa cum spune presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, „este neplacut ca dialogul intre sindicate si Guvern privind un cadru legislativ care se construieste, in loc sa aiba loc inainte de aparitia legii, de obicei se tine postoperatoriu. Aceasta situatie creeaza conflicte sociale inutile si inclusiv pierderi. Pentru ca o actiune de strada sau o greva inseamna niste costuri care sunt suportate de noi toti”.