Cristian Paun, avocat, Societatea de avocati Stefanica, Dutu si Asociatii As dori sa stiu ce obligatii are un angajator cu privire la protectia muncii si ce se intelege precis prin accident de munca? Adriana Dascalu - Bucuresti In raspunsul nostru, ne vom prevala de dispozitiile Legii nr. 90/1996 republicata si de HG nr. 238/2002, privind protectia muncii. Precizam ca, in urma intrebarii dumneavoastra si din dorinta de a va furniza un raspuns in acelasi timp su
Cristian Paun, avocat, Societatea de avocati Stefanica, Dutu si Asociatii
As dori sa stiu ce obligatii are un angajator cu privire la protectia muncii si ce se intelege precis prin accident de munca?
Adriana Dascalu – Bucuresti
In raspunsul nostru, ne vom prevala de dispozitiile Legii nr. 90/1996 republicata si de HG nr. 238/2002, privind protectia muncii. Precizam ca, in urma intrebarii dumneavoastra si din dorinta de a va furniza un raspuns in acelasi timp succint si complex, vom evidentia numai obligatiile pe care le are angajatorul in ceea ce priveste protectia muncii, nu si obligatiile pe care le au angajatii.
I. Definitia accidentului de munca si alte cazuri asimilate de lege a fi accidente de munca
Pentru clarificare, legea defineste astfel accidentul de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces.
Este, de asemenea, accident de munca:
(a) accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale;
(b) accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
(c) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa, pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public sau pentru salvarea de vieti omenesti;
(d) accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers;
(e) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca are loc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului.
Accidentul de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in:
(a) accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile;
(b) accident care produce invaliditate;
(c) accident mortal;
(d) accident colectiv, cand sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
In cazul in care se produce un accident de munca, acesta va fi comunicat de indata conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea accidentului.
Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate de angajator, inspectoratului teritorial de munca si, dupa caz, organelor de urmarire penala competente, potrivit legii.
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul teritorial de munca din judetul in raza caruia s-a produs accidentul. In acest caz, organele Ministerului de Interne competente, potrivit legii, vor trimite catre inspectoratele teritoriale de munca precum si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului, la cererea acestora.
II. Obligatiile pe care le are angajatorul in vederea asigurarii protectiei muncii
Art. 18 din legea la care facem referire prevede obligatiile pe care le are angajatorul (indiferent de faptul ca e persoana juridica sau fizica) in vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Aceste obligatii legale sunt urmatoarele:
(a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor tehnice, precum si la elaborarea tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
(b) sa solicite inspectoratului teritorial de munca autorizarea functionarii unitatii din punctul de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s-a obtinut autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor initiale in care a fost emisa;
(c) sa stabileasca masurile tehnice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii;
(d) sa stabileasca, pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;
(e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca;
(f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu, cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a masurilor tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii;
(g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante, filme, diafilme si altele asemenea cu privire la protectia muncii;
(h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;
(i) sa asigure, pe cheltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii;
(j) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectie a muncii;
(k) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;
(l) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor;
(m) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
(n) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca;
(o) sa asigure realizarea masurilor sta-
bilite de inspectorii de munca, cu prilejul controalelor si al cercetarii accidentelor de munca;
(p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, salariatii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
(q) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
In ceea ce priveste realizarea efectiva a obligatiilor detaliate de noi mai sus, obligatia revine persoanelor cu atributii in organizarea si conducerea procesului de munca.
Care este procedura legala a eliberarii din functie in cazul unui functionar public?
Dragos T. – Iasi
Autoritatea sau institutia publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice.
In perioada de preaviz, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate acorda celui in cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fara afectarea drepturilor salariale cuvenite.
In cazul in care functionarul public se gaseste in una din urmatoarele situatii :
– autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;
– a fost admisa cererea de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;
– functionarul public nu mai indeplineste conditiile specifice corespunzatoare functiei publice pe care o ocupa,
Functionarii publici pot fi eliberati din functia publica doar in cazul in care nu exista functii publice vacante corespunzatoare in cadrul autoritatii sau institutiei publice.
In cazurile in care :
– autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze ;
– autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public;