Ministerul Muncii, patronatele şi sindicate negociază în prezent pe trei variante pentru salariul minim brut pe ţară aplicat din 2010. Ministerul Muncii propune majorarea „îngheţarea” salariului minim la cei cu studii superioare la puţin peste 1.200 de lei şi majorarea la 705 lei, faţă de 600 de lei, a salariului minim la nivel naţional.
Practic, îngheţarea salariilor pentru cei cu studii superioare s-ar putea realiza prin reducerea coeficientului de multiplicare aplicat salariului minim la nivel naţional, de la 2 la 1,75. Patronatele ar accepta majorarea la 705 lei cu condiţia eliminării grilei, sau o majorare la 650 lei cu condiţia îngheţării grilei.
În prezent, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este acum 600 lei. Această valoare a fost stabilită pentru anul în curs printr-o hotărâre de guvern (HG 1051/10 septembrie 2008), care modifica Contractul Colectiv de muncă unic la nivel naţional, pentru perioada 2007-2010, publicat în MO nr. 5, partea a V-a, la 29 ianuarie 2007.
Coeficienţii minimi de ierarhizare prevăd ca personalului încadrat pe funcţii ce necesită studii superioare să i se aplice un coeficient de multiplicare de 2. Astfel, conform legilor în vigoare, salariul minim pentru această categorie profesională este de 1.200 lei. Orice majorare a salariului minim va reprezenta o majorare în cuantum dublu a salariului minim aplicabil posturilor ce necesită studii surperioare.
Dezbaterea de la Ministerul Muncii pe tema salariului minim aplicabil la anul este departe de final, părţile nereuşind să cadă de acord.
Poziţiile părţilor
Sindicatele doreau majorarea salariului minim la 740 lei. În urma discuţiilor de la Ministerul Muncii cu reprezentanţii patronatelor, se mulţumesc şi cu o majorare la 705 lei. Pe schema sindicatelor, în această formă, salariul minim pentru posturile ce necesită studii superioare ar fi de 1.410 lei lunar. Cu valoarea de 740 lei nu sunt de acord nici Ministerul Muncii, nici patronatele, în timp ce cu valoarea de 705 lei este de acord doar ministerul.
Sindicatele argumentează că majorarea salariilor în timp de recesiune nu este o problemă, deoarece în anii precedenţi, companiile au înregistrat creşteri consistente ale profiturilor.
Patronatele doresc menţinerea salariului minim la 600 lei, cât este acum, pentru încă şase luni din 2010. O decizie asupra ar putea fi luată numai după ce se va evalua evoluţia economiei româneşti şi dacă o eventuală majorare se va dovedi sustenabilă. În plus, potrivit preşedintelui UGIR 1903 Cezar Corâci, discuţiile ar trebui îngheţate până când viitorul executiv va prezenta un program anti-criză.
O concesie prezentată ieri de patronate este majorarea salariului minim la 650 lei cu condiţia îngheţării grilei din Contractul Colectiv de Muncă, sau 705 lei dacă se elimină grila. În primul caz, salariul pentru posturile care necesită studii superioare ar fi 1.300 lei.
Patronatele acuză faptul că nu pot susţine o creştere cu 17% a fondului de salarii câtă vreme profitul brut este în scădere sau – în cel mai bun caz – în staţionare.
Ministerul Muncii ar fi de acord cu un salariu minim de 705 lei. Pentru a debloca negocierile, ministerul a propus, ca soluţie de compromis, punerea în practică a acestei variante cu condiţia reducerii coeficientului minim pentru posturile cu studii superioare de la 2 la 1,75. Astfel, salariul minim pentru această categorie de angajaţi ar fi de 1.234 lei. Patronatele nu sunt însă de acord nici cu această variantă.
Salariul minim duce la creşterea şomajului
Problema valorii salariului minim pe economie nu se rezumă numai la salariaţii angajaţi pe posturi ce necesită studii superioare, care au potrivit grilei un salariu minim dublu. Indemnizaţia de şomaj are o valoare de 75% din salariul minim pe economie, indiferent de pregătirea şomerului. Iar categoria socială cea mai lovită de şomaj este reprezentată de tinerii sub 25 de ani.
Potrivit Eurostat, şomajul în rândul tinerilor din România s-a menţinut în ultimii zece ani peste 20%. Este unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE şi mult peste rata şomajului la nivel naţional (6,9%). În Germania şi Marea Britanie, ţări cu legislaţii mai flexibile în privinţa salariului minim, rata şomajului în rândul tinerilor este mult mai redusă.
Rata şomajului la cei sub 25 de ani din România a fost:
1999: 20,4%
2000: 20,0%
2001: 18,6%
2002: 23,2%
2003: 19,6%
2004: 21,9%
2005: 20,2%
2006: 21,4%
2007: 20,1%
2008: 18,6%
Aşadar, potrivit Legii 76/2002, şomerul încasează această indemnizaţie în cuantum fix, fără să conteze studiile. Astfel, 75% din 600 lei înseamnă 450 lei. Dacă salariul minim se va majora la 705 lei, indemnizaţia de şomaj ar urma să crească la 529 lei. Dacă se va accepta varianta patronatelor cu 650 lei, atunci şomajul va creşte la 488 lei. În ambele variante de creştere, se va impune un efort bugetar mai mare pentru plata indemnizaţiilor de şomaj.
Potrivit legii, indemnizaţia de şomaj se acordă după cum urmează:
– 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an
– 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani
– 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani
Guvernul a majorat cu trei luni aceste perioade, pentru a acorda o mai bună protecţie socială celor care şi-au pierdut locul de muncă din cauza crizei economice. Astfel, în prezent, perioadele de mai sus sunt acum de 9, 12, respectiv 15 luni.
Un nivel ridicat al salariului minim încurajează munca la negru
Un al doilea efect secundar este creşterea ponderii muncii la negru. Practic, se eludează legea, iar la bugetul de stat nu intră nicio contribuţie. Soluţia este bună pentru angajator care evită astfel cheltuielile cu impozitele şi contribuţiile către bugetul de stat, dar şi pentru angajatul care nu şi-a găsit de lucru în altă parte, sau câştigă în această formă mai mult decât dacă ar lucra legal. Ca în situaţia şomajului, categoria cea mai afectată de munca la negru este reprezentată de tineri.
