Astfel, exporturile FOB extracomunitare ale României au fost de 8,5 miliarde euro, în timp ce volumul importurilor extracomunitare a fost de 10 miliarde euro. În primele opt luni ale anului curent, exporturile româneşti extracomunitare au înregistrat o dinamică de 32,6%, valoare ce mentine rata de creştere a exporturilor totale la un nivel crescut de 25,1%. Se consolideaza astfel, dinamica ascendenta constant pozititva a exporturilor româneşti, manifestată în ultimile 20 de luni.
Structura exporturilor în primele opt luni ale anului 2011 indică o îmbunătăţire constantă, astfel că, ponderea produselor industriei constructoare de maşini inclusiv electrotehnica, este de 41,1%, produsele industriei chimice şi mase plastice reprezinta 6,5% şi industria agroalimentară 5,6%.
Trei sferturi din exporturi, produse manufacturate
Din totalul exporturilor româneşti, 74,9% reprezintă produsele manufacturate, conform informaţiilor Ministerului Economiei.
Principalele ţări către care s-au orientat exporturile româneşti în ultima perioadă, cu creşteri semnificative sunt: Japonia – creştere de 21,7% a exporturilor (componente auto, rulmenţi, aparate electrice, produse de sticlărie, vinuri), Canada – creştere de 106,2% a exporturilor: maşini şi aparate electrice, cazane şi echipamente nucleare, componente şi părţi de avioane, SUA – creştere cu 46,5%: componente auto, îngrăşăminte produse chimice.
Creşteri s-au înregistrat şi la exporturile către Arabia Saudita – creştere cu 190,6%: uleiuri si combustibili, produse din otel, echipamente electrotehnice, mobilier, Emiratele Arabe Unite – crestere de 96,6 %, uleiuri si combustibili, materiale plastice si materiale de constructii, Africa de Sud – crestere de 175% , anvelope, materiale de constructii, aparate si echipamente electrotehnice, autovehicule şi Ucraina – creştere a exporturilor de 70 %: produse minerale, maşini şi echipamente electrice, autoturisme şi componente auto.
Un număr semnificativ de alte piete externe înregistreaza creşteri de peste 50% a exporturilor, între care: Serbia (57,2%), Bosnia Herţegovina (68,1 %), Iordania (144,1%), Tunisia (164,5%), Irak (98,2%), Kuweit (301,4%), Oman (145,8%), Iran (86,5%), Afganistan (218,6%), Azerbaidjan (102,9%), Kazahstan (155,8%), Singapore (120,8%), Columbia (69%), Brazilia (95%).
Componentele pentru autoturisme, bune la export
Principalele produse care constituie baza exporturilor româneşti sunt: părţi şi componente pentru autovehicule (5,71% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 27,67% faţă de aceaşi perioadă din 2010), fire, cabluri, conductori electrici izolaţi (5,51% din total, cu o creşetere de 27,9% faţă de aceaşi perioadă din 2010), uleiuri din petrol altele decât brute (benzine, motorine) (5,44% din exporturile româneşti, cu o creşetere de 29,15% faţă de aceaşi perioadă din 2010).
Au mai fost exportate autoturisme şi alte autovehicule (5,44% din total, cu o creşetere de 18,31% faţă de aceaşi perioadă din 2010), aparate electrice pentru telefonie (5,34 % din exporturile româneşti, cu o creştere de 45,33% faţă de aceaşi perioadă din 2010), anvelope din cauciuc (2,22% din total, cu o creştere de 36,16% faţă de aceaşi perioadă din 2010).
Nu lipsesc de pe lista exporturilor nici pompele cu aer şi compresoare (1,85% din exporturile româneşti, cu o creştere de 89,98% faţă de aceaşi perioadă din 2010), pacheboturile şi navele de croazieră (1,61% din total, cu o creştere de 8,85% faţă de aceaşi perioadă din 2010), încălţămintea (1,47% din exporturile româneşti, cu o creştere de 22,17% faţă de aceaşi perioadă din 2010) şi medicamentele (1,47% din exporturile româneşti, cu o creştere de 33,04% faţă de aceaşi perioadă din 2010).
Orientarea geografică a importurilor nu a înregistrat modificari majore, principalii parteneri la import fiind: Germania, Italia, Ungaria, Franţa, Federatia Rusa şi Kazahstan.