La 17 iunie 1999, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a luat in dezbatere prima cauza impotriva Romaniei privind casele nationalizate: cazul Brumarescu contra Romaniei. Pentru nerestituirea proprietatii, se solicita despagubiri in valoare de 120.000 USD, adica doua miliarde lei, pe care statul ar trebui sa-i plateasca in maximum doua luni. Si aceasta nu este decat prima dintr-un numar de 55 cauze care au fost deja comunicate guvernului roman, in vederea pregatirii pledoariilor de aparare. Numarul cazurilor luate in dezbatere de Curtea Drepturilor Omului poate creste foarte repede, cata vreme exista la ora actuala circa 1.000 de plangeri pe problema imobilelor nationalizate. Cei care cer restituirea proprietatilor detinute in Romania sunt indreptatiti sa apeleze la instanta internationala in baza Legii nr. 30/1994, prin care Parlamentul roman a ratificat Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale a Consiliului Europei. Articolul 6 din Conventie stipuleaza dreptul oricarei persoane „la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil”. In plus, articolul 1 din Primul Protocol Aditional la Conventie garanteaza dreptul de proprietate.
Daca forul aparator al drepturilor omului va decide in favoarea proprietarilor, Romania are de platit sume importante. Exista precedente in acest sens. Anul trecut, Loizidou actionand in instanta Turcia pentru restituirea unor proprietati a avut castig de cauza, statul fiind condamnat la plata unor despagubiri de 700.000 USD. Si cazul Papamichalopoulos contra Greciei a fost solutionat in favoarea proprietarului.
Cabinetul Vasile
s-a trezit in ultimul ceas
In ceasul al doisprezecelea, actuala putere a constientizat pericolul care pandeste Romania. „Numarul foarte mare de persoane care s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului”, este unul dintre argumentele pe care Radu Vasile le-a invocat in expunerea de motive la proiectul de lege privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv dupa 6 martie 1945. „Solutionarea cauzelor aflate pe rolul instantei europene depinde de modul de rezolvare in planul legislatiei interne, a problemei imobilelor preluate in mod abuziv de catre stat”, se mai arata in documentul citat. Dar cabinetul Vasile nu a reusit sa traga sforile asa cum planuise. Presiunile opozitiei au deturnat adoptarea reglementarilor ca ordonanta de urgenta. Dupa dispute fierbinti, s-a ajuns la un compromis: un proiect de lege, care urmeaza sa fie dezbatut in procedura de urgenta de catre parlamentari.
Jocurile politice sunt decisive, iar Partidul Democrat are o pozitie-cheie. Fara PD, coalitia nu are sanse sa stranga majoritate de voturi, iar opozitia are tot interesul sa traga de timp, eventual pana dupa alegeri, mizand pe faptul ca raportul de forte din Parlament se va modifica atunci semnificativ. Deocamdata, certa ramane actionarea in instanta a statului roman. „Urgenta acestei legi este enorma, caci Romania poate pierde procesele la Curtea Drepturilor Omului. (…) Acolo procedurile sunt lente, dar fiind foarte multe cazuri pe aceasta tema, in momentul in care unul trece, celelalte se vor solutiona repede, diferite fiind doar sumele pe care statul roman este obligat sa le plateasca drept despagubiri”, subliniaza Andrei Chiliman, vicepresedinte PNL si coautor al proiectului de lege.
Jocul intereselor a creat case cu doi proprietari
PDSR se impotriveste initiativei legislative, desi pe vremea guvernarii sale nu a facut decat sa complice si mai mult regimul restituirii proprietatilor, prin adoptarea Legii nr. 112/1995. In baza acestui act normativ, chiriasii au avut posibilitatea sa cumpere la preturi de 30-40 milioane lei case de circa 100 mp. Problemele se tin insa lant. Chiriasul Andrei Popa, 72 ani, povesteste ca atunci cand a depus cererea de cumparare, nu exista nici o revendicare, astfel ca pe 16 decembrie 1996 a incheiat contractul de vanzare-cumparare pentru un spatiu de 100 mp, platind 37 milioane lei. Dupa un an si jumatate, fostul proprietar al imobilului l-a actionat in instanta in vederea anularii contractului. In situatia dlui Popa poate fi oricare din cei peste 87.000 de chiriasi (in iulie 1998, dupa cum anunta atunci Nicolae Noica, ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului), care si-au cumparat deja spatiul in care locuiau. Numarul total al caselor nationalizate era la acea data de 187.000, iar al chiriasilor de aproximativ 210.000, conform sursei citate.
Proiectul de lege recent aprobat de cabinetul Vasile conduce la situatia absurda in care o casa are, in conditiile legii, doi proprietari. Pe de o parte, proiectul prevede restituirea „in integrum” a tuturor imobilelor catre fostii posesori, dar, pe de alta parte, nu spune nimic despre ce se intampla cu cele peste 87.000 de case deja vandute chiriasilor. Parerile sunt impartite. „Instanta poate sa constate ca primaria a vandut ce nu ii apartine, sa restituie casa proprietarului initial, dar fostul chirias, care intre timp si-a cumparat casa, nu poate sa revendice despagubiri de la cel dintai, ci de la primarie. Proiectul de lege ar fi trebuit sa contina o prevedere despre cum se vor solutiona astfel de cazuri. O posibilitate ar fi restituirea la valoarea actualizata a banilor, pe care primaria i-a incasat de la chiriasii deveniti cumparatori”, considera Niculae Cerveni, avocat.
Alta este opinia dlui Chiliman, care sustine ca „acei chiriasi care au cumparat case la preturi mici raman cu ele, daca au respectat toate legile in vigoare la data cumpararii. Legea 112/1995 a fost aplicata abuziv; s-au vandut case luate de stat fara titlu si nu poti cand n-ai ceva sa si vinzi acel ceva – case ale unor fosti detinuti politici, case aflate in proces, case castigate prin procese. Unii, implicati in instrainarea acestor imobile, vor fi probabil deferiti justitiei”.
Ce se intampla cu cei 123.000 de chiriasi care nu si-au cumparat casele? Ordonanta de urgenta nr. 40/1999 ii obliga pe proprietari sa prelungeasca contractele pe trei – patru ani sau sa asigure, tot cu chirie, o locuinta la schimb, ce poate fi si apartament de bloc.
Noua lege va aduce
si mai multe procese
Proiectul de lege largeste cadrul restituirilor, intrucat vizeaza si proprietatile comerciale. Daca pana acum s-a purtat doar razboiul caselor, se anunta unul mai acerb: legat de situatia fabricilor, magazinelor, morilor si de toate spatiile comerciale confiscate pe vremea comunistilor. O serie de procese pentru astfel de proprietati sunt in curs de desfasurare, dupa Codul civil, dar procedura este greoaie, intrucat nu exista prevederi legale specifice. Faur SA (fosta Malaxa si fosta 23 August), fabrica de incaltaminte Mociornita, actuala Flaros, fabrica Dambovita Bucuresti, hotelurile Continental, AthA