Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, declara cu ceva vreme in urma ca interventia BNR in activitatea unei banci devine oportuna atunci cand intregul sistem bancar este pus in pericol. In cazul Bancorex, a intervenit la aproape un an dupa ce situatia dificila a bancii nu mai reprezenta nici un secret pentru nimeni. Si dupa ce, la capatul unor eforturi zadarnice, oficialii romani s-au lovit de refuzul parlamentarilor de a da unda verde acoperirii golurilor Bancorex din banii p
Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, declara cu ceva vreme in urma ca interventia BNR in activitatea unei banci devine oportuna atunci cand intregul sistem bancar este pus in pericol. In cazul Bancorex, a intervenit la aproape un an dupa ce situatia dificila a bancii nu mai reprezenta nici un secret pentru nimeni. Si dupa ce, la capatul unor eforturi zadarnice, oficialii romani s-au lovit de refuzul parlamentarilor de a da unda verde acoperirii golurilor Bancorex din banii publici. In prezent, in Parlament s-au declansat operatiunile pentru constituirea unei comisii senatoriale de ancheta, al carei rol ar fi fundamentarea cererii de ajutorare a bancii din banii contribuabililor, potrivit declaratiei lui Andrei Oprea, presedintele Comisiei buget-finante din aceasta Camera.
Deasupra Bancorex planeaza inca un nor gros de ceata. Sub acoperirea confidentialitatii bancare, oficialii romani si-au adjudecat dreptul la tacere. In realitate, nici unul dintre ei, incepand cu Mugur Isarescu, premierul Radu Vasile sau predecesorii acestuia, nu isi asuma declaratiile dincolo de formularea diplomatica, cu trimitere la efectele nocive pe care continuarea discutiei pe tema Bancorex le-ar putea transmite intregului sistem bancar. In mod firesc insa, un nou apel la banii publici ar trebui secondat de o argumentare puternica din partea celor care il reclama. Problema autoritatilor romane tocmai aici intervine. Cum sa le spui oamenilor, tot mai impovarati de impozite si taxe, ca banii lor se duc sa acopere incompetenta, supusenie fata de clasa politica (inclusiv din partea BNR, care a trecut peste propriile sale legi, supunandu-se orbeste unor hotarari de guvern) sau rea-vointa.
Despre neregulile din Bancorex s-a vorbit prima data, deschis, in 1995, cand Curtea de Conturi a Romaniei (CCR) a inaintat Parlamentului Raportul sau de activitate privind urmarirea banilor publici in anii 1992 – 1994. Atunci a fost pus in discutie comportamentul conducerii Bancorex in activitatea de creditare, precum si lipsa de reactii a bancii centrale. Credite acordate fara a avea acoperire in garantii materiale, ca si gradul ridicat de expunere pe un client al bancii (mai mult de 20% din fondurile proprii ale bancii), au fost aduse la cunostinta autoritatilor de atunci.
Curtea de Conturi
a fost hulita de bancheri
Dosarele Curtii au ajuns la Ministerul Public, iar solutionarea lor este tergiversata, fara ca CCR sa fi primit, conform legilor in vigoare, vreun raspuns din partea organelor de urmarire penala. Mai mult chiar, fara sa se fi demonstrat contrariul, activitatea Curtii a sfarsit prin a fi hulita. Interesele puse in joc erau mari. Seifurile bancii au fost deschise pentru oameni politici sau oameni de afaceri cu trecere in sanul puterii.
Trustul de presa Azi si-a consolidat afacerile pe seama unei pierderi de cateva miliarde de lei aduse Bancorex. Pentru societatea Elvila International, Bancorex a vandut valuta in afara pietei valutare, in baza unui credit in lei pe care tot banca i l-a pus la dispozitie, conform Curtii de Conturi. Si tot Elvilei, in calitate de actionar majoritar al societatii Elmoberom SRL Beius, i-a fost acordat un credit fara constituirea de garantii materiale, fara o conventie de credit si cu aprobarea unui director general fara competenta in acest gen de operatiuni. Surse din interiorul bancii ne-au descris drumul parcurs de documentele care stateau la baza acordarii unui credit in valuta. Ele treceau, conform acestor surse, si pe la Banca Nationala, care le aviza; chiar mai mult, din banca centrala au plecat scrisori de garantie in favoarea unor solicitanti de credite.
Corpul de control al Bancorex a intocmit rapoarte care aratau ca expunerea bancii pe un singur client depasea procentul maxim impus de lege. Conform unei situatii existente la Bancorex, sunt expuneri mari pe un grup de 21 de clienti – 40,12% din total expunere – si pe segmente ale economiei dovedite nerentabile. Nimeni nu le-a luat in seama, nici la nivelul conducerii Bancorex si nici la cel al bancii centrale, iar solutiile oferite pentru iesirea bancii de sub tensiunile care o amenintau s-au rezumat doar la o continuitate a conducerii Bancorex. A fost Dan Pascariu presedinte, i-a urmat vicepresedintele sau, Razvan Temesan, pentru ca in locul lui sa vina un alt vicepresedinte – Florin Ionescu. Cand criza nu mai putea fi acoperita, la carma bancii a fost numit fostul viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei, Vlad Soare. Aceasta manevra se poate interpreta prin faptul ca Banca Nationala a avut grija ca rufele murdare din Bancorex sa se spele, de-a lungul timpului, in familie. Era in interesul ei, atata vreme cat n-a schitat nici un gest pentru a pune capat jafului din Bancorex de care, daca se declara straina, nu poate decat sa se recunoasca incapabila sa faca fata activitatii sistemului bancar. Faptele demonstreaza insa ca in toti acesti ani a fost partasa la dezastrul Bancorex. N-a reactionat nici la acordarea creditelor catre grupul Paunescu – peste 200 milioane dolari, nici la cele catre Navrom – 107 milioane dolari, care, in mod cert, au depasit normele prudentiale specifice sistemului bancar, si n-a schitat nici un gest cand Bancorex a devenit „petrolistul nr. 1” al statului, asumandu-si raspunderea pentru credite a caror rambursare era indoielnica chiar din momentul acordarii lor. Desi este exclus sa fi fost straina de situatia Bancorex, BNR a acceptat tacit bilantul intocmit in timpul presedintiei lui Florin Ionescu, bilant care s-a dovedit, ulterior, o spoiala ieftina, menita sa ascunda gaurile negre din seifurile bancii. Bancorex continua sa pozeze intr-o banca solida, iar scopul era sa atraga cat mai multe lichiditati de la deponenti si, in acelasi timp, sa stopeze un eventual exod al banilor din conturile deschise la Bancorex.
Orientarea creditarii importurilor in exclusivitate catre Bancorex s-a dovedit a fi picatura care a umplut paharul. Dupa desfiintarea fostei Companii Romane de Petrol, biletele la ordin emise in favoarea Bancorex au devenit simple hartii fara valoare, neacceptate de piata monetara, atata vreme cat rafinariile refuzau sa-si asume pierderile rezultate din politica de preturi dusa de statul roman in acest sector. Statul a preluat datoria rafinariilor – 4.500 miliarde lei, dar banca a pierdut comisioane anuale de aproape 150 milioane dolari. Bani care-i acopereau cheltuielile de functionare.
Guvernul lucreaza
sub acoperire
Desi la vremea aceea existau stocuri de produse petroliere, dezinteresul fata de rezolvarea situatiei i-a facut pe guvernanti sa nu-si indrepte privirile catre sumele ce s-ar fi incasat din vanzarea lor, pentru a acoperi o parte din datorie. In fond, trecerea pierderilor la datoria publica era cea mai la indemana solutie pentru a pune punct momentului dificil prin care trecea banca. Se incearca, acum, aceeasi solutie, argumentul adus in favoarea ei fiind faptul ca banca nu trebuie sa moara, fiindca ar atrage astfel neincrederea in sistemul bancar, situandu-se pe pozitii net diferite de cele ale Bancii Dacia Felix, Credit Bank si Columna Bank. Din aceasta perspectiva, cuvantul „faliment” este ocolit cu strasnicie de autoritati, desi analisti de marca s-au declarat in dezacord cu politica dusa de oficialii romani. Numai ca acceptarea falimentului (greu de demonstrat, in conditiile in care platile catre deponenti sunt asigurate printr-o linie de credit deschisa de BNR) ar echivala cu semnarea sentintei celor care au pus umarul la clatinarea bancii. Intrata pe mana Tribunalului, banca ar deveni o carte deschisa pentru cei din afara sistemului bancar, iar documente compromitatoare ar putea iesi la iveala. In ceea ce priveste implicarea Bancii Mondiale in restructurarea Bancorex, sunt voci care spun ca antrenarea expertilor straini in problemele bancii ar fi rezultatul dorintei autoritatilor romane de a arunca asupra lor raspunderea deciziei de acoperire a gaurilor Bancorex din banii publici. r
In Bancorex continua activitatea de restructurare, sub supravegherea BNR. Conform unor surse bancare, procesul vizeaza reducerea activitatii bancii, prin vanzarea a 24 de filiale cu activele si pasivele lor, si renuntarea la 65% din personalul existent.tr