Prin acest prim pas, 159 de institutii vor fi obligate sa faca achizitiile publice pentru sapte categorii de produse doar prin Internet. Mai multa transparenta, mai putine cazuri de coruptie. Totodata, mai putine locuri de munca, pentru ca numarul salariatilor care lucreaza in departamentele de aprovizionare ale acestor institututii va fi diminuat. Asemeni industrializarii, digitalizarea societatii genereaza reduceri de locuri de munca. Asta nu inseamna ca procesul nu trebuie sa se intample. Intr-un comunicat al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), suntem anuntati ca sistemul de achizitii publice este utilizat si in alte state precum SUA, Australia, Danemarca, Mexic, Chile, Filipine, Hong Kong sau in Uniunea Europeana. De asemenea, organizatii militare precum NATO sau NASA fac achizitii prin intermediul Internetului. Citind lista aceasta lunga, ne linistim cu gandul ca sistemul functioneaza si la altii.
Desigur, licitatiile prin Internet sunt vulnerabile, data fiind ingeniozitatea hackerilor romani, care se vor speria nevoie mare de amenintarile cu ani grei de inchisoare „aruncate” de ministrul Dan Nica. Prezentarea sistemului ca invulnerabil, datorita sistmelor de protectie firewall si criptare, nu face decat sa-i atate pe atacatorii informatici.

Licitatii pentru sapte categorii de produse

In mod paradoxal, sistemul electronic de achizitii publice, lansat cu „sobor” de ministrii, secretari de stat si directori de ziare, in frunte cu insusi premierul Nastase, va reprezenta o provocare si pentru mafia intermediarilor, nevoiti sa se adapteze noilor conditii virtuale.
Totusi, transparenta sistemului va face posibila contestarea de catre oricare dintre participanti a unei licitatii potential trucate, intrucat „un ofertant neinregistrat in sistem, chiar si publicul larg au dreptul sa vada sau sa caute anunturi”, precizeaza Ioan Cordos, directorul proiectului din MCTI. Pentru minimalizare, sistemului i se poate imputa si faptul ca cele 159 de institutii si cele sapte categorii de produse reprezinta foarte putin, raportat la total. De altfel, nici ministrul nu detine o statistica exacta a produselor tranzactionate in cadrul ofertelor publice, insa ne asigura ca au fost alese cele mai importante din punct de vedere valoric. Un exemplu in acest sens sunt medicamentele.
Deocamdata, este necesar ca toti cei implicati sa se obisnuiasca cu noul sistem, stiut fiind faptul ca majoritatea calculatoarelor din institutiile publice erau folosite pentru jocul de Solitaire. Problema este cat de repede se va trece la sistemul mare de achizitii publice. Ministrul spune ca in a doua jumatate a acestui an.     

Cine organizeaza licitatiile

Sistemul de licitatii publice este realizat in doua etape: prima pentru produse standardizate, al caror criteriu de diferentiere este pretul, si a doua etapa, pentru produse complexe. Pentru moment, este functionala prima componenta a sistemului (eMarket), pe baza unui proiect-pilot realizat de TotalSoft, in valoare de 617 milioane lei. In prezent, sistemul are o capacitate limitata. Organizatorii licitatiilor sunt 159 de ministere, institutii din subordinea acestora si prefecturi (toata lista la www.mcti.ro/legislatie/proiecte.html). Institutia care a depus o cerere de oferte din primele minute ale lansarii sistemului de licitatii electronice a fost Secretariatul General al Guvernului (palarie-ntr-un picior, ghici ciuperca ce-i?). Important e ca s-a demonstrat ca sistemul functioneaza. Pentru extinderea e-licitatii.ro la nivel national, Inspectoratul General al Comunicatiilor, operatorul sistemului, va folosi atat sistemul eMarket, cat si cel pentru produse complexe eProcurement, proiect-pilot dezvoltat de Hewlett Packard. Intregul sistem necesita investitii de pana la 20 milioane USD.

Care sunt produsele licitate

Produsele acceptate deocamdata in tranzactii sunt cele standardizate si se impart in sapte categorii: produse agricole; produse alimentare, bauturi, tutun; textile; celuloza, hartie, carton; medicamente, detergenti, articole scolare; constructii metalice; echipamente electrice si optice (lista completa la www.mcti.ro/legislatie/proiecte.html). Totusi, singurele produse de pe aceasta lista „cu adevarat” standardizate sunt medicamentele si detergentii. Pentru majoritatea celorlalte, in cererile de oferta pot fi trecute descrieri care sa se potriveasca suspect de exact cu produsele unei anumite companii. Chiar daca se vor ivi asemenea situatii, mai ales cand se vor tranzactiona si produsele complexe, producatorii care se vor simti nedreptatiti vor putea depune contestatii, data fiind transparenta sistemului electronic. Oricum, la capitolul detergenti, va fi foarte interesant de urmarit competitia dintre multinationale. In privinta medicamentelor, standardele sunt foarte clare, singurul criteriu de departajare ramanand, cu adevarat, pretul. Deja in sistem s-au inscris 600 de ofertanti.

Cum functioneaza e-licitatie.ro

Sistemul, conectat la Internet, este compus din urmatoarele elemente:
a) server de mail care trimite mesaje automate tuturor partilor implicate, despre orice eveniment legat de licitatie (organizare, modificare, inscriere, anulare);
b) server de baze de date SQL pe care gestioneaza datele despre produsele licitate si unde sistemul poate licita in numele ofertantului pana la pretul indicat de acesta;
c) server de aplicatie, prin care se realizeaza interfata cu ofertantii si organizatorii licitatiei;
d) server de securitate (Cisco Security Policy Manager – CSPM);
e) switch-urile care schimba, in ambele sensuri, pachete de date si descongestioneaza traficul acestora;
f) routerul, care asemeni unui dispecer, distribuie informatia la intrarea in sistem.
Pentru siguranta sistemului, conectarea este securizata, se pastreaza liste de control al accesului, se detecteaza tentativele de acces la functii neautorizate, iar autentificarea utilizatorilor se face prin certificate digitale.