Trenurile de călători circulă în România cu 43 km/oră, iar cele de marfă cu numai 24 km/ oră din cauza subfinanţării, potrivit datelor prezentate de sindicaliştii feroviari într-o scrisoare adresată premierului Emil Boc.
Sistemul feroviar din România se confruntă în prezent cu peste 20.000 de kilometri de linii şi circa 950 staţii de cale ferată, la care nu au mai fost efectuate reparaţii capitale din cauza nealocării resurselor financiare, după mai multe etape de reorganizare instituţională desfăşurate în ultimii 20 de ani, se arată într-o scrisoare trimisă premierului Emil Boc de către sindicaliştii de la CFR.
De asemenea, în sistemul feroviar există mari restanţe la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la linii, la instalaţiile de siguranţa circulaţiei, tuneluri şi la liniile electrice de contact.
“Toate acestea au avut drept consecinţe: scăderea vitezei comerciale pe întreg ansamblu reţelei, ajungându-se la 43 km/oră la trenurile de călători şi de 24 km/oră la trenurile de marfă. În plus, existent un număr foarte mare de puncte periculoase, astfel, pe întreaga reţea se înregistrează peste 1.300 de astfel de puncte, din care 426 de categoria I, şi din acestea 265 pe liniile magistrale şi principale, precum şi costuri mai mari pentru reabilitare prin neefectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii”, se arată în scrisoarea sindicaliştilor CFR.
Cauzele care au dus infrastructura feroviară şi materialul rulant într-o stare tehnică precară se regăsesc în alocarea, an de an, de la bugetul de stat a unor sume infime, total insuficiente pentru reparaţii capitale.
Totodată, mai precizează sindicaliştii, starea de degradare a infrastructurii feroviare a fost accentuată şi de calamităţile naturale din perioada 2005 – 2010, neacoperite cu fonduri pentru refacerea infrastructurii distruse.
Transportul feroviar, dezavantajat în faţa celui rutier
Potrivit sindicaliştilor, o altă cauză a fost şi încasarea an de an de venituri tot mai mici datorită orientării accentuate spre transportul rutier în defavoarea celui feroviar de călători şi de marfă, dezavantajat de tarifele discriminatorii practicate de statul român, între cele două moduri de transport.
“Deşi sistemul feroviar are un randament energetic mult mai ridicat faţă de cel rutier, gradul de poluare în transportul feroviar fiind de 10 ori mai mic decât cel din transportul rutier, iar siguranţa circulaţiei în transportul feroviar fiind de 3.000 de ori mai bună decât cea din transportul rutier.
O Directivă a Comunităţii Europene obligă statul român să asigure un echilibru privind taxele impuse la cele două moduri de transport, acesta nu a făcut-o, dezavantajând astfel, sectorul feroviar care are impuse tarife de utilizare a infrastructurii mult mai mari comparativ cu cel auto.
De asemenea, nu au fost respectate nici prevederile Directivei 91/2004 care obliga la reducerea de sarcini la unităţile feroviare pentru a nu se înrăutăţi situaţia financiara a acestora”, a precizat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Mecanicilor de Locomotivă, Iulian Măntescu, în scrisoarea trimisă premierului, în care menţionează şi propuneri de redresare a sistemului feroviar.