Cu 20 de milioane de dolari pe masă şi un plan ambiţios de a strânge încă 60, un fond de investiţii american vrea să preia participaţii la firme româneşti din sectoarele medical, financiar, retail, dar şi media. Fondul de investiţii, înfiinţat recent de un grup de investitori americani şi maghiari, este admifnistrat de compania Oriens şi vizează oportunităţile de afaceri din România, Bulgaria şi Ungaria, însemnând acele companii care, în ultimii ani, au înregistrat pro
Cu 20 de milioane de dolari pe masă şi un plan ambiţios de a strânge încă 60, un fond de investiţii american vrea să preia participaţii la firme româneşti din sectoarele medical, financiar, retail, dar şi media.
Fondul de investiţii, înfiinţat recent de un grup de investitori americani şi maghiari, este admifnistrat de compania Oriens şi vizează oportunităţile de afaceri din România, Bulgaria şi Ungaria, însemnând acele companii care, în ultimii ani, au înregistrat profit şi au crescut rapid. Printre cei zece investitori se află George Pataki, fost guvernator al statului New York, şi Bert Walker, fostul ambasador al SUA la Budapesta.
Krisztian Orban, managing partner la Oriens, spune că se poartă deja negocieri cu câţiva antreprenori români în vederea preluării de participaţii majoritare la companiile pe care aceştia le deţin. „Cred că 2010 va fi anul în care cei mai deştepţi antreprenori vor înţelege că a atrage rapid capital este mai eficient pentru ei decât a ţine la o evaluare nerezonabilă a firmei, care nu se poate materializa curând“, afirmă Orban. Strategia de implicare în afacerea preluată ia în considerare păstrarea fondatorului acesteia, pentru că el o cunoaşte cel mai bine. „Noi furnizăm banii şi CFO-ul, dar antreprenorul este şeful cel mare“, explică managerul. Sunt vizate în special companiile din sectorul serviciilor, în principal sănătate, dar şi financiar, servicii corporate, media şi retail.
Demersul este surprinzător nu neapărat datorită sumei ce urmează a fi investită, ci mai ales din cauza momentului ales pentru a face acest pas. Însuşi Krisztian Orban spune că piaţa de private equity s-a micşorat foarte mult anul trecut. „Totalul capitalului strâns este poate mai puţin de o şesime din cât era în urmă cu doar un an. Investiţiile practic s-au prăbuşit, în parte pentru că oamenii au pierdut mult anul trecut“, spune el, explicând că din acelaşi motiv s-a schimbat şi modelul de funcţionare al unui fond. „Modelul în care valoarea adăugată a unui private equity era să aducă în companie finanţare prin împrumutri, şi abilitatea a atrage astfel de finanţări era punctul său forte nu mai există,“ completează el.
Cum strângi bani în plină criză?
Dar cum convingi investitorii să îţi dea pe mână 20 de milioane de dolari în plină criză financiară? „Sunt investitori care îşi dau seama că perioadele dificile ale economiei sunt cele în care poţi face investiţii bune. Este mai riscant, dar sunt dispuşi să-şi asume riscul, în speranţa unui profit mai bun“, spune Krisztian Orban. Concret, el consideră că nu mai este suficient să spui, ca în urmă cu doi-trei ani, că un fond de investiţii aduce randamente mari şi că Europa Centrală înregistrează ritmuri de creştere aparte. Este nevoie de o strategie foarte bine definită, afirmă managerul, iar în acest caz definitorie în luarea deciziei a fost experienţa la nivel macroeconomic. „Cu mai bine de un an în urmă, când în România aveau loc alegeri parlamentare, revista The Economist a citat analiştii noştri, care spuneau că economia locală va intra în recesiune în 2009. Am primit atunci mai multe telefoane din România, pentru că în acel moment nimeni nu vorbea de recesiune. Era ceva nou şi cred că lucruri de acest gen ne-au format credibilitatea de care beneficiem acum, când spunem că Europa Centrală şi de Est va oferi interesante poveşti de creştere pentru următorii cinci ani“, explică Orban.
Şi totuşi, de ce ar merge antreprenorul la un fond de investiţii şi nu la bancă? „Îl ajutăm să facă tranziţia la şef de corporaţie, ceea ce este o schimbare uriaşă“, spune Orban, motivând astfel şi orientarea spre companii cu creşteri rapide şi nu către start-up-uri. „Prin urmare, în momentul exitului, compania va avea o valoare mult ridicată. Unul din motivele pentru care evaluarea de astăzi este limitată este că depinde prea mult de antreprenor. Dacă poţi pune în funcţiune sisteme care să îl lase pe viitorul cumpărător să preia compania fără să preia şi antreprenorul, ai creat valoare“, conchide managerul.
10 milioane de dolari este suma pe care investitorii americani şi maghiari îşi propun să o investească în Europa Centrală şi de Est în prima parte a anului