Tunca Bengin a scris o opine pentru Milliyet cu privire la războiul din Siria și la situația în care această țară se află. Potrivit acesteia, nu regimul a fost cel care s-a prăbușit în ultimii ani, ci țara. Sute de mii de oameni au plecat pentru a-și putea salva viețile.
Privind la ce se întâmplă pe teren la zece ani după începerea războiului din Siria, vedem un tablou extrem de amestecat lu fărâmițat în estul Eufratului, în vestul lui și în regiunile dominate de regimul Assad. Iar fiecare parte a acestui tablou conține, la rândul său, părți și mai amestecate.
Atât din perspectiva actorilor cât și în ceea ce privește planurile și scenariile. În plus, Assad – despre care se spunea încă de la început că e gata sau că se duce – este în continuare pe poziții și chiar devine mai puternic. Iar bilanțul crimelor și al migrației care se înregistrează de la începerea luptelor este înfiorător din perspectiva umanității. Și-au pierdut viața peste 600.000 de persoane dintre care 150.000 de femei și de copii iar numărul celor care și-au părăsit locuința sau țara a ajuns la 13 milioane. Și cel mai îngrozitor este că încă nu se vede capătul acestui tunel întunecat, arată Milliyet.
Da, pe arena internațională par să existe discuții despre pace în țară și în regiune, ba chiar oarecum niște negocieri și demersuri, dar mai mult „ca să fie”. Mai ales când luăm în calcul lupta pentru putere dintre SUA și Rusia sau riscurile și amenințările profunde de la Idlib. Adică drama trăită continuă sub ochii întregii lumi. Directorul general al Semilunii Roșii, Kerem Kınık, descrie ce se întâmplă:
Numărul persoanelor care au nevoie de ajutoare umanitare crește
„Se spune că Idlibul este cel mai critic punct al celui de al zecelea an. Dar Damascul și Latakya sunt diferite? Astăzi, 80% dintre sirieni sunt extrem de săraci. 60% din populația activă, din tineri, nu găsește de muncă. Potrivit rapoartelor furnizate de actorii noștri din domeniul umanitar, precum Națiunile Unite, Semiluna Roșie, Crucea Roșie, numărul sirienilor care au nevoie de ajutoare umanitare în 2021 este d 13,4 milioane. În 2020, această cifră era de 11 milioane. Adică pe zi ce trece, crește numărul persoanelor care au nevoie de ajutoare umanitare. O mare parte a acestora sunt femei cu dizabilități, văduve, copii, în general persoane care nu vor putea continua dacă nu li se acordă protecție.
Această criză a fost accentuată și de Covid. Numeroase persoane nu pot beneficia de unele servicii din cauza pandemiei, mai ales în centrele de refugiați. Există aproximativ 45.000 de cazuri confirmate în prezent dar cu siguranță, numărul lor este cel puțin de trei ori mai mare. La nivelul întregii țări, aproximativ 45% dintre spitale nu funcționează iar 70% din forța de muncă din domeniul medical a părăsit deja țara. Existau aproximativ 40.000 de doctori iar acum numărul lor s-a redus la sub 5.000. Adică nu există spitale, doctori, medicamente, vaccinuri”.
Kınık adaugă că și în regiunile aflate sub controlul regimului, precum Damasc sau Latakya, se fac simțite lipsurile.
„De exemplu, electricitatea și apa se livrează doar între anumite ore. Dimineața devreme se formează cozi în fața cuptoarelor pentru cumpăra pâine. Aceste lucruri se întâmplă la Damasc și Latakya, nu doar în Idlib. Am trimis în mod regulat pâine la Idlib, împreună cu alți actori umanitari.
De exemplu, Oficiul pentru Cereale din Turcia a trimis 100.000 de tone de făină, pe care le-am transportat în Siria cu peste 10.000 de TIR-uri. Acolo facem pâine la cuptoarele noastre și o distribuim. În zonele controlate de regim, oamenii nu au acces nici la această pâine. Oamenii nu au acces nici la apă de rețea. La nivelul întregii țări, aproximativ 36% din populație nu beneficiază de apă de la rețea..
Toată lumea și-a săpat o fântână. Canalizarea nu funcționează, toate resursele de apă sunt poluate. 500.000 de copii sirieni au lipsuri alimentare grave și boli asociate acestora, fiind insuficient dezvoltați. Există numeroase studii care ne întristează. Dacă îi întrebăm pe tineri, o persoană din două spune că a pierdut un membru al familiei sau un prieten. 12% dintre sirieni spun că au fost răniți”.
Pe scurt, în ultimii 10 ani Siria s-a umplut de sânge și de lacrimi. Bunuri din toate domeniile – politic, social, economic, cultural sau științific, au fost distruse. Doar Assad a mai rămas din vechea Sirie.