Zona euro a înregistrat o scădere a PIB-ului cu 12,1% , a anunțat vineri Oficiul European de Statistică, iar căderea afectează şi cea mai mare economie a sa, Germania, cât și Franța și Spania.

Aceasta este o cădere „istorică”, titrează New York Times: în al doilea trimestru, zona euro a înregistrat o scădere de 12,1% a produsului său intern brut (PIB), a anunțat, vineri, Oficiul European de Statistică. Ca rată anuală, declinul a ajuns la 40,3%, „depășind în mare măsură contracția economiei americane, care a ajuns la 32,9% în aceeași perioadă”, explică Wall Street Journal.

Cotidianul economic din New York precizează că este vorba despre „cel mai mare declin”, deoarece un indicator comparabil a fost înregistrat în 1995. Într-un editorial, „Financial Times” este îngrijorat de „un moment periculos pentru economia mondială”: „Europa suferă […]. Cea mai mare economie a sa, Germania, a înregistrat o scădere a PIB-ului cu 10,1% […], cea mai rapidă de când Republica Federală a început să îl măsoare în 1970. Spania și Franța stau şi mai rău, potrivit cifrelor publicate vineri”.

Consecință imediată: piețele europene au avut vineri o a doua sesiune de scădere semnificativă. Madridul a înregistrat cea mai semnificativă scădere, de -1,70%. El este urmat de Londra (- 1,54%), Paris (- 1,43%), apoi de Milano (- 0,71%) și Frankfurt (- 0,54%).

Situația e pozitivă

Și totuși, „New York Times” estimează că, „în spatele cifrelor, Europa dă semne promițătoare de rezistență”: „Germania a înregistrat o scădere a numărului de șomeri, studiile privind creșterea capacității de producție din industrie au arătat o încredere crescută, întrucât euro continuă să se consolideze în raport cu dolarul și investițiile inundă piețele europene – semne ale unui sentiment de îmbunătățire”.

Iar „New York Times” nu este singurul care vede viitorul economic al Vechiului Continent într-o lumină pozitivă. În „Wall Street Journal”, Holger Schmieding, economist-șef la banca Berenberg, estimează că regiunea „se confruntă cu o îmbunătățire mult mai puternică și că anumiți indicatori sugerează că ar putea depăși Statele Unite”.

Cotidianul citează „încrederea care pare să crească în rândul consumatorilor și întreprinderilor europene, susținute de miliardele de euro pe care guvernele le-au consacrat programelor de protecție a locurilor de muncă, intervenției agresive a Băncii Centrale Europene și planului de cheltuieli al Uniunii Europene în valoare de 1.800 de miliarde de euro, bani meniţi să sprijine cele mai slabe țări ale blocului”.

Drept urmare, șomajul în zona euro nu a depășit 7,8% în iunie, față de 11,1% în Statele Unite.

Dar toate acestea au un preț. Pentru „Financial Times”, continuarea restricțiilor „sugerează că guvernele vor continua să împrumute și să cheltuiască. Un al doilea val de închideri va fi mai puțin distructiv decât primul, dar va necesita totuși sprijin financiar”, notează Courrier International. 

Îngrijorări mari

De asemenea, „Wall Street Journal” este îngrijorat de „foarte marea dependență a regiunii de exporturi și turism, care nu se vor redresa până când virusul nu va fi controlat în întreaga lume”, şi de gradul de îndatorare al țărilor din sudul continentului. Astfel, criza ar putea „adânci diviziunea economică dintre Europa bogată și industrială a Nordului și cea a Sudului, mai săracă”.

Aşadar, problema evoluției pandemiei este centrală pentru viitorul economic al Europei, amintește „The Economist”.

Pe măsură ce sfârșitul verii se apropie, nevoia de a conteni epidemia în toată Europa va deveni din ce în ce mai crucială. În toate țările, există îngrijorări cu privire la toamnă, când oamenii vor petrece mai mult timp în interior și gripa și alte infecții respiratorii vor crește ca în fiecare an”.

„Un vaccin sau o altă descoperire medicală vor fi necesare pentru ca economiile să se redreseze pe deplin”, conchide „Financial Times” în editorialul său.