Cel mai mare centru tehnologic din România îşi dezvăluie secretele. Cum se construieşte o Dacie?
De la Bucureşti până la Mioveni sunt circa 130 km, pe care i-am parcurs cu autocarul într-o oră şi 30 de minute. Primul indiciu că te apropii de platforma industrială este intrarea pe Bulevardul Dacia. La capătul acestuia se află cea mai mare platformă logistică a Alianţei Renault-Nissan. La Mioveni lucrează aproximativ 14.000 de persoane, dintre care în jur de 4.700 sunt femei. Compania asigură angajaţilor transportul pe o rază de 50 de km, prin intermediul a 130 de autobuze. La Dacia se lucrează în trei schimburi, cinci zile pe săptămână.
Uzina cuprinde patru mari departamente Presaj, Vopsitorie, Montaj şi Caroserie. Cei mai mulţi angajaţi, 2.416, sunt în această din urmă secţie. Ei lucrează „cot la cot“ cu 64 de roboţi, care realizează 5% din totalul operaţiunilor din departament (sertizare, sudură, manipuluare). Sudura la automobilele Dacia este realizată în proporţie de 98% manual, iar ca fapt divers un Logan berlină are nu mai puţin de 4.600 de puncte de sudură. Eficacitatea este răsplătită de şefii de la Dacia, în fiecare lună fiind ales cel mai bun angajat, a cărui poză tronează la intrarea în hala de producţie. La ieşirea din secţia de Caroserie, de pe un panou adresat personalului aflăm şi reducerea de care beneficiază un angajat Dacia la achiziţionarea unui model: 5%, plus condiţii de finanţare speciale prin Dacia Finance.
Cu paşi grăbiţi ne îndreptăm acum către secţia TL, aşa cum o denumesc angajaţii; este vorba de hala unde se construiesc cutiile de viteze TL4 şi TL8. Aerul din această hală este greu respirabil, însă avem noroc că vizita se face în viteză. Şeful departamentului vorbeşte cu mândrie de realizările secţiei şi de benchmarkurile obţinute. Dacia produce la Mioveni 7.500 de cutii de viteze pe săptămână şi intenţionează să ajungă la 10.000 de cutii manuale. În această secţie nu se găsesc decât trei roboţi, unul montat recent, care a preluat munca a trei persoane. „Noi nu înlocuim oamenii, îi mutăm la alte departamente“, ţine să ne asigure responsabilul secţiei. Peste 516.000 cutii de viteze au fost produse la Mioveni anul trecut, iar cele mai multe au mers la export. Ulterior, aveam să aflăm despre hala de producţie a cutiilor de viteze că a fost construită parţial de nemţi, iar la subsol găzduieşte un adăpost nuclear.
Pe pista de încercări
La 87 de km de Mioveni se află Titu, locul în care Renault a investit cei mai mulţi bani, conform preşedintelui Dacia şi Renault, Nicolas Maure. La Titu se află singurul centru complet de inginerie auto din Europa de Est şi cel mai mare centru de inginerie al Renault din afara Franţei, după cum ne spune Sorin Buşe, şeful Renault Technologie Roumanie (RTR). Centrul se ocupă de proiectări, încercări, industrializare şi colaborează cu echipele de design, achiziţii şi comerţ. Media de vârstă este de 33 de ani, iar printre cei 2.300 de ingineri, 80 sunt francezi, 40 turci, iar restul spanioli, iranieni, ruşi, moldoveni, germani şi un brazilian. La Titu, 450 dintre angajaţi sunt rezidenţi, iar între 800 şi 1.000 de persoane lucrează în locaţie în orice moment. Având în vedere că mulţi angajați trebuie să meargă des la Mioveni, au la dispoziţie 100 de maşini electrice, care pot fi încărcate la bornele montate în cele două locaţii.
Centrul de la Titu este construit după standardele Renault, astfel încât un test poate începe la unul din centrele din Franţa, Aubevoye sau Lardy, şi se poate încheia la Titu. La Titu, francezii au finalizat, în toamna anului 2011, cele zece piste de test care însumează 32 de km şi care reproduc condiţiile din toate regiunile lumii. În mod normal, aceste piste sunt ţinute departe de ochii publicului, în jurul lor fiind construit un mal de pământ. De asemenea, există interdicţia de a zbura mai jos de 600 de metri deasupra acestui loc.
Am avut ocazia să testăm noul Duster pe una dintre piste, fără obstacole, lungă de 4,8 km, şi ne-am convins de nivelul ridicat impus de francezi. Altfel, maşinile sunt testate pe pavaj prost, în pante, tunele cu apă şi praf etc. Există, de asemenea, săli unde se reproduc condiţii din ţări africane sau din ţări unde plouă foarte mult şi există chiar şi o cameră „calmă“, construită în aşa fel încât este separată de restul clădirii, unde se testează vibraţiile.
Ideea e că maşinile fabricate în România pot fi testate în orice condiţii pe care le-ar putea întâlni clienţii Dacia oriunde în lume. „La un moment dat, am realizat şi 100 de versiuni derivate ale unui model. Spre exemplu, pentru clienţii din India, unul dintre cele mai importante elemente ale maşinii este claxonul. Acesta este foarte important pentru a te descurca în aglomeraţia de acolo, iar modelele noastre trebuie adaptate în consecinţă“, a precizat Buşe. Şeful RTR a ţinut să precizeze că Loganurile sunt foarte apreciate şi în Turcia, unde sunt folosite pe post de taxiuri. În prezent, la Renault Technologie Roumanie se lucrează deja la un model Logan 2 facelift.
Ideea e cea mai importantă
După Mioveni şi Titu, am revenit în Bucureşti pentru a vedea locul unde sunt concepute automobilele, centrul de design denumit Renault Design Central Europe. Înfiinţat în anul 2007, acesta are 27 de angajaţi de opt naţionalităţi diferite şi se află în competiţie cu restul centrelor de design „satelit“ ale grupului Renault. Celelalte centre se află în Paris, Sao Paulo (Brazilia), Kiheung (Coreea de Sud), Chennai şi Mumbai (India).
Centrul este condus de Geoffrey Gardiner, care a mai lucrat în trecut la Jaguar, Rover, Citroen, Isuzu şi Ford. Centrul de Design de la Bucureşti a lucrat la toate modelele Dacia lansate în ultimii ani, dar şi la diverse modele şi concepte Renault, cum ar fi Frendzy, prezentat în toamna lui 2011 la Salonul Auto de la Frankfurt. „Avem oameni foarte buni aici şi oameni cu idei, acest lucru fiind foarte important când lucrezi în design“, spune Gardiner. El ne arată mândru o coală A4 pe care unul dintre designerii centrului a desenat, într-o călătorie cu trenul de la Timişoara la Bucureşti, zeci de versiuni ale unui automobil. „Este extraordinar, fiecare dintre modelele acestea poate fi realizat“, afirmă cu mândrie Gardiner.
Provocarea permanentă a echipelor din cadrul Centrului de Design o reprezintă îmbunătăţirea calităţii percepute de clienţi. Şeful acestui departament este Xavier Lescourret. „Când am văzut prima dată un
model Logan, eram în Franţa şi nu m-am gândit nicio clipă că este atât de complex, iniţial am crezut că este un model simplu“, afirmă acesta. Xavier, împreună cu echipa designeri din centrul de la Bucureşti, a conceput noul Duster, lansat la sfârşitul anului 2013, care se bucură de un real succes.
Renault şi Dacia în cifre:
- 17.000 angajaţi (din care 31% sunt femei)
- 2,2 miliarde de euro investite
- 4,48 miliarde de euro cifră de afaceri în 2013
- 2,9% din produsul intern brut al României
- 130.000 de locuri de muncă generate în industria auto (peste 1.500 de furnizori implantaţi în România)
- În 2013 a fost produs vehiculul Duster cu nr. 500.000
- În 2013, 93% din producţie a fost exportată
- În mai 2014: 5.000.000 de vehicule produse de la înființarea uzinei, în 1968
