De partea cealalta a Pacificului, marile firme electronice japoneze vor sfarsi prin a restructura fabricile semiconductoare si ar trebui sa fie pregatite sa livreze fabricantilor coreeni si americani de cipuri. Fabricile taiwaneze care fac laptopuri pentru toate marcile de top vor beneficia de pe urma computerelor portabile echipate cu ultimele Wi-Fi, Bluetooth si alte instrumente wireless de retea, inlocuind mai greoaiele PC-uri. Intre timp, Dell se va infrupta din bucatele tuturor, deoarece isi va deplasa activitatea catre distributia propriilor imprimante, a serverelor pentru companii, ca si a desktopurilor, laptopurilor si chiar a palmtopurilor. In ceea ce priveste comertul electronic, care nu pare sa mai preocupe investitorii, acesta va face un profit rezonabil. Recesiunea industriei de tehnologie a informatiei a atins punctul cel mai de jos in vara lui 2002. Dar, fara un sprijin din partea sectorului de telecomunicatii, redresarea va fi modesta pentru o industrie a carei crestere medie era reflectata de un numar cu doua cifre.

Cand se va face bilantul pe 2002, cheltuielile pe marfuri si servicii IT vor fi crescut, probabil, cu cel mult de 4%. Totusi, cu intreaga gama de noi computere, programe si cipuri pentru dispozitive ca DVD-playere si alte instrumente wireless existente pe piata in 2003, vanzarile globale de IT se asteapta sa creasca cu 9% in 2003, depasind pentru prima data valoarea de 1.000 miliarde de dolari.

In Silicon Valley, peste 100.000 de locuri de munca au fost rase cand balonul de sapun s-a spart, in primavara anului 2000. Intr-o regiune unde oricine putea face rost de o slujba, somajul este acum de 7,6%, comparativ cu media nationala de 5,7%. Putini se asteapta ca situatia somajului sa se imbunatateasca mult in 2003, deoarece firmele continua sa stranga cureaua, chiar daca vanzarile lor s-au redresat.     

Este lipsit de importanta ce anume va genera redresarea sectorului IT. Cu siguranta, nu o vor face companiile de telecomunicatii. Deoarece au crescut de departe mai rapid decat tot restul sectorului, acestea s-au si prabusit mult mai adanc si probabil tendinta se va mentine. In cei patru ani care au urmat liberalizarii pietei de telefonie americane in 1996, aceasta industrie a produs 330.000 de noi locuri de munca. Totusi, incepand cu momentul de cadere din 2000, nu mai putin de 500.000 de angajati in telecomunicatii si-au pierdut slujbele in America. Industria a s-a confruntat cu datorii de 1.000 miliarde de dolari la nivel global, iar in prezent are un excedent imens de capacitate. Dupa unele estimari, nu va mai fi necesara nici o instalatie suplimentara pentru distributia de apeluri telefonice, de date si video in intreaga lume, cel putin nu pana in 2007.

Scena inovatiilor s-a mutat pe domenii de ultima ora; genomul, bioinformatica, neuro-silicatii si microtehnologia. Industria de software ramane cel mai mare receptacol pentru investitiile de capital de risc, dar proportia care ii revine s-a diminuat. Acelasi lucru se intampla in industria semiconductorilor. Companiile din biotehnologie acapareaza o parte mai mare din bani; in prezent, inghit 30% din investitiile fondurilor de risc. Venind din urma rapid, firmele de microtehnologie, ultima iubire a capitalistilor care fac investitii de risc in intreaga lume, au atras patru miliarde de dolari in 2001, iar cifra va creste de peste doua ori in 2003.

Toate acestea nu inseamna sfarsitul pentru Silicon Valley, asa cum nici adevaratul tsunami provocat de exportul de masini japoneze nu a distrus, cu doua decenii in urma, orasul Detroit, inima productiei de automobile americane. Pentru a fi in siguranta, marile nume din tehnologia informatiei va trebui sa invete sa faca lucrurile altfel. Unele se vor da batute, dar, fara indoiala, supravietuitorii vor fi mai puternici, dupa ce vor fi trecut testul de foc al recesiunii.