La inceput, Guvernul Aliantei D.A a spus ca, pentru a-si imbunatati activitatea, este nevoie de schimbarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, iar aceasta a fost una dintre prioritatile PNL si PD. Pe masura ce timpul a trecut, guvernantii au descoperit ca nu pot face treaba nici daca presedintii consiliilor locale raman in functie, intrucat intervin foarte multe blocaje la nivelul judetelor. Ei cred ca presedintii consiliilor judetene sunt mentinuti in functie pentru ca nu pot fi revocati decat cu o majoritate de doua treimi, dar nu isi mai pot trece deciziile prin Consiliu, pentru ca au mai putin de jumatate de voturi de partea lor. Prin urmare, au ajuns la concluzia ca trebuie modificata legea si simplificata procedura de revocare din functie a presedintilor consiliilor judetene: de la un “necesar” de doua treimi din voturi, la jumatate de voturi plus unu. “Masura va crea o mare instabilitate la nivelul consiliilor judetene si aici vor avea de suferit cetatenii care vor mai avea de asteptat adoptarea proiectelor de dezvoltare a localitatilor in care locuiesc”, spune Florin Anghel, presedintele Consiliului judetean Prahova. In urma alegerilor locale din acest an, in consilii se desfasoara o adevarata lupta la baioneta, numarul consilierilor PSD si cel al consilierilor Aliantei D.A fiind aproximativ egal. In felul acesta, este foarte posibil ca “revocarile” sa curga pe banda rulanta. “si investitorii vor fi derutati de aceasta sarabanda, si este posibil sa nu mai avem investitori pentru o perioada. Noi, Consiliile judetene vom pierde din autoritate si credibilitate”, mai explica Anghel. Opinia sa nu este singulara. Uniunea Consiliilor Judetene a adoptat un document de pozitie in care se pronunta impotriva reducerii numarului de voturi cu care poate fi revocat din functie presedintele consiliului si considera ca schimbarea regulilor de eligibilitate si revocare in timpul mandatului incalca prevederile constitutionale. si functia prefectului va cunoaste modificari. Guvernul vrea sa faca din prefectii sai inalti functionari publici de cariera, apolitici si profesionisti, de la 1 ianuarie 2006. Prefectii ar continua sa fie reprezentantii Guvernului in teritoriu, dar ei ar urma sa fie mobili si sa se roteasca intre ei, un prefect neputand ramane mai mult de un anumit numar de ani in functie la conducerea unui judet. Va exista si un corp al inaltilor functionari publici, in numar de 200 pentru inceput, din randul lor fiind selectati prefectii. Ceea ce se pare ca au uitat guvernantii sunt costurile acestor schimbari. Pentru ca, la acest moment, multi prefecti au fost sau sunt sefii organizatiilor locale de partid. si atunci, cum ii poti cere sefului de organizatie de partid sa devina, brusc, apolitic, sau cum poti sa iti si imaginezi ca asa se va intampla. si apoi, ce se va intampla cu organizatia locala, odata decapitata? Guvernantii nu au calculat cat ii costa intretinerea unui prefect care nu este din judetul ale carui interese le pastoreste. Valoarea medie anuala a cazarii pentru un deputat a fost in 2004 de peste 224 de milioane de lei. In plus, desi suntem la mijlocul lunii septembrie, nu se cunosc detalii despre concursul ce ar urma sa selecteze corpul inaltilor functionari publici si despre cine ar urma sa faca parte din comisia de “recrutare”. Mentionam doar ca la cursul de pregatire pentru prefectii de cariera, infiintat pe vremea PSD, nu au participat decat actualii prefecti.
“Problema pe care o ridic este insuficienta pregatirii prefectilor la INA. In plus, de ce nu s-au selectat participantii la curs pe baza de concurs si au fost inscrisi din oficiu doar prefectii in functie?”
Romeo Postelnicu,
presedintele Asociatiei secretarilor de judet
“Prefectul va fi reprezentantul Guvernului in teritoriu. El va da examen ca sa intre in corpul prefectilor, dupa care va fi numit de catre Executiv pe functie. Examenul va fi in luna decembrie.”
Liviu Radu,
secretar de stat in Ministerul Administratiei
Calcule de cost
• Ca sa isi poata mobila si dota cu aparatura cabinetul, deputatii au beneficiat de sume forfetare, in medie peste 300 milioane lei pe an. Fiecare deputat a avut posibilitatea sa achizitioneze din aceasta suma obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata, pentru buna desfasurare a activitatii. Calculatoarele au costat in jur de 33 de milioane, iar imprimantele peste 25 de milioane de lei bucata.
• Diurna de care au beneficiat parlamentarii a fost, in medie, de peste 100 de milioane de lei, in vreme ce cheltuielile cu combustibilul au fost de peste 70 de milioane de lei pe an. • Cheltuielile cu prefectii care nu sunt din judetul la carma caruia se afla sunt comparabile cu cele pentru un parlamentar care isi desfasoara activitatea in teritoriu.
