Previziunile analiştilor asupra economiei globale sunt în continuare pozitive pentru acest an, principalele riscuri fiind date de mărimea datoriilor publice şi posibilităţile reduse de finanţare. Banca Mondială a rămas optimistă pentru evoluţia economiei globale în acest an, în pofida problemelor crescânde din Europa. Ultimele estimări ale BM indică o creştere economică de 2,9%-3,3% în statele dezvoltate şi 5,7%-6,2% în cele emergente. Iar scenariul de risc luat în calcul,
Previziunile analiştilor asupra economiei globale sunt în continuare pozitive pentru acest an, principalele riscuri fiind date de mărimea datoriilor publice şi posibilităţile reduse de finanţare.
Banca Mondială a rămas optimistă pentru evoluţia economiei globale în acest an, în pofida problemelor crescânde din Europa. Ultimele estimări ale BM indică o creştere economică de 2,9%-3,3% în statele dezvoltate şi 5,7%-6,2% în cele emergente. Iar scenariul de risc luat în calcul, respectiv intrarea în incapacitate de plată a unui stat sau a mai multora, ar provoca o nouă recesiune, în 2011, pentru economiile dezvoltate şi o încetinire semnificativă a creşterii celor emergente.
Riscul de neplată a datoriilor publice este şi motivul pentru care majoritatea statelor europene au anunţat măsuri de diminuare a cheltuielilor bugetare. Măsuri care, în primul rând, sunt menite să calmeze şi pieţele financiare, în condiţiile în care „reacţia pieţelor cu privire la ţările cu datorii mari a fost clar exagerată, dar de înţeles“, spune Rainer Singer, analist de la Departamentul de Cercetare al Erste Group, în raportul privind perspectivele pieţelor economice şi de capital. În raport se mai arată şi că, deşi în focus se află Franţa şi SUA pentru deficitul bugetar, nicio ţară nu va scăpa de consolidarea bugetară.
Exporturi versus consum intern
„Diferenţele economice dintre SUA şi zona euro au devenit tot mai evidente de la începutul crizei financiare şi economice“, spune Gudrun Egger, head of major markets and credit research Erste Group. O diferenţiere se face însă şi între economiile din zona euro, cele orientate către export, cum este Germania, fiind mai afectate de pe urma crizei decât cele cu un consum intern puternic, cum este SUA. Deosebirea dintre cele două tipuri de economii poate fi uşor observată în prezent, când SUA dă semne tot mai clare de revenire, iar Germania anunţă măsuri de austeritate.
Evoluţia raportului euro/dolar reprezintă o altă consecinţă a acestor diferenţe. Moneda europeană s-a depreciat puternic în acest an, coborând sub valoarea de 1,20 dolari. De asemenea, preconizatele creşteri de dobândă din SUA, care vor însoţi creşterea economică (estimată la 2,7% anul acesta), vor ajuta la întărirea dolarului. Analiştii Erste sunt însă precauţi, iar cursul de schimb este văzut la 1,30 dolari/euro în septembrie şi 1,38 dolari la finele anului, pentru ca la jumătatea anului viitor să se revină la 1,30. Pentru cursul euro/leu, estimările arată o apreciere a monedei naţionale, până la o valoare de 4,1 lei/euro la sfârşitul anului şi 4 lei la jumătatea anului viitor. Prognoza indică şi o creştere economică de 0,2% anul acesta şi 3,2% în 2011.
Datoriile publice, majorate masiv şi de programele de susţinere a economiilor, sunt văzute drept epicentrul viitoarelor riscuri de declin. „Prin urmare, posibilitatea de ajustare a măsurilor de stimulare economică ulterioare este limitată, în timp ce eforturile de consolidare vor atenua, probabil, creşterea viitoare“, arată Gudrun Egger.
Posibile creşteri ale investiţiilor străine
Revenirea economiei României a fost amânată pentru a doua parte a acestui an, cu condiţia ca reducerea cheltuielilor bugetare să fie realizată conform acordului cu FMI. Restructurarea bugetară este de preferat majorării taxelor şi impozitelor, mai ales în condiţiile în care economia nu a ieşit din recesiune. Dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale, coborâtă până la 6,25% în prezent, de la 8% la sfârşitul anului trecut, este prognozată să fie redusă până la 6% în următoarea şedinţă a BNR. Analiştii Erste consideră că această valoare va rămâne până la jumătatea anului viitor, când ar putea fi operată o nouă reducere de 0,25%.
Investiţiile din sectorul privat ar trebui să crească mai repede decât consumul intern. Capitalul străin şi relocările de afaceri, date fiind oportunităţile locale date de costul forţei de muncă şi al reurselor naturale, sunt zonele care vor susţine investiţiile străine. Pe de altă parte, investiţiile publice nu vor avea cum să crească, din cauza dificultăţilor financiare bugetare.
Gudrun Egger, head of hajor harkets and credit research, Erste Group
3,2% este procentajul estimat de creştere economică a României în 2011, conform Erste Group, în timp ce anul acesta este prognozat un plus de 0,2%