În 1985 regizorul Robert Zemeckis trimitea către marile ecrane pelicula „Înapoi în viitor”. Spectaculosul DeLorean DMC-12 care, cu ajutorul energiei electrice, îi trimitea pe Marty McFly și pe Doc Brawn înapoi în timp părea o primă apariție a unui automobil cu sistem alternativ de propulsie. Ei bine, nici vehicului produs de DeLorean Motor Company și nici Tesla Model S din 2012 – un automobil considerat de unii mai puțin avizați drept cel mai avansat reprezentant al autoturismelor propulsate cu energie – nu sunt pionieri ai mașinilor electrice. Istoria acestei tehnologii care schimbă chiar în acest moment industria auto mondială începe cu mult mai devreme, pe la 1800.

 

Înaintea vremurilor

Surprinzător pentru mulți, primele vehicule electrice au apărut pe drumuri acum mai bine de o sută de ani. Deși sunt multe variante greu de verificat care vorbesc despre prima apariție a mașinilor puse în mișcare de baterii, majoritatea converg către vehiculul cu care inventatorul britanic Robert Anderson uimea lumea în 1932. Mai degrabă o jumătate de căruță sub bancheta căreia se ascundea o baterie, acest posibil pionier al mașinilor electrice a fost urmat de câteva zeci de modele mai mult sau mai puțin funcționale. În 1884, Thomas Parker, un alt britanic de al cărui nume se leagă inclusiv de electrificarea metroului londonez și de punerea în funcțiune a liniilor de tramvai din Liverpool și Birmingham, prezintă un vehicul care putea transporta șase persoane cocoțate pe un soi de cutii pline cu baterii. Nu mult după aceea, în 1897, apare în Statele Unite prima firmă de taxi cu mașini electrice, iar un an mai târziu, marele Ferdinand Porsche alături de Ludwig Lohner sperie austriecii din Viena cu modelul P1, un vehicul electric al cărui pachet de baterii cântărea 500 kg, adică aproape jumătate din greutatea întregului ansamblu care avea o autonomie de circa 80 km pe care îi putea parcurge cu o viteză maximă de 34 km/h.

 

Nici faimosul inventator american Thomas Edison nu lipsește din prima epocă de aur a vehiculelor electrice. Se pare că acesta, cu ajutorul nu mai puțin cunoscutului Henry Ford, a realizat o variantă „low-cost” a unei mașini electrice în 1913 – 1014. Din nefericire, deși mulți dintre cercetătorii și inginerii cunoscuți ai anilor 1900 au susținut viabilitatea și avantajele propulsiei electrice, tot atunci a început și declinul. Culmea, influențat parțial de același Henry Ford. Asta pentru că, în timp ce o mașină electrică din acele timpuri costa între 1.500 și 1.800 de dolari, modelul convențional Ford Model T avea un preț de doar 650 de dolari. Totodată, extinderea rețelelor de drumuri amenajate permitea deplasări mult mai lungi, domeniu în care mașinile electrice nu puteau concura cu cele dotate cu motoare termice.

Din nou în actualitate

 

Între 1920 și 2000, mașinile electrice au dispărut din atenția publicului și a producătorilor. Cu câteva mici excepții dintre care merită nominalizat modelul Henney Kilowatt din 1959 care era, în speță, un Renault Dauphine pe care americanii l-au transformat prin amplasarea unui motor electric, dar și conceptul Impact, sau EV1, prezentat în 1990 de gigantului General Motors.

În 2004, însă, Elon Musk, fondatorul companiei americane Tesla Motors, începe dezvoltarea modelului electric Roadster. Acesta ajunge la clienți în 2008 și în 2012 este urmat de cunoscutul Model S. Tot în acea perioadă, mai exact în 2010, micul Mitsubishi iMiEV ia prin surprindere marii producători din întraga lume. Odată cu el ajung pe piața europeană și frații săi Citroen C-Zero și Peugeot iOn. Un test realizat de Capital în 2012 cu iMiEV și C-Zero ne convingea încă de pe atunci că alternativa electrică există și este cât se poate de utilă dacă mașina nu este utilizată în afara orașelor. Pe atunci autonomia maximă era de circa 160 km. În decembrie 2010 Nissan lansează Leaf în Japonia și Statele Unite, iar vehiculul devine rapid un best-seller al segmentului. Din acel moment producătorii încep să ia în serios electrificarea mașinilor, iar viitorul industriei auto devine, cu certitudine, electric.

Atacul electricelor

În ultimii cinci ani, piața mondială de automobile este luată cu asalt de tot mai multe modele cu sistem electric de propulsie, iar producătorii anunță an de an noi vehicule. Pe măsură ce numărul de modele crește se majorează și vânzările, iar autonomia și performanțele electricelor sunt tot mai apropiate de cele ale mașinilor convenționale. Chiar și rețelele de stații de încărcare se extind, încet dar sigur, confirmând, dacă mai era necesar, că viitorul mobilității va fi electric.

 

În România, fenomenul electrificării se amplifică de la o zi la alta. Anul trecut au fost comercializate la noi 514 autoturisme electrice, în creștere de la doar 167 cu un an în urmă. Iar în primele șase luni din 2018 numărul de mașini electrice înmatriculate s-a majorat cu încă 390 de unități. Desigur vorbim aici atât despre electrice 100% (BEV) cât și despre modele PHEV și EREV. Cele mai vândute modele 100% electrice sunt, la noi, BMW i3, Renault Zoe, Volkswagen eGolf, smart ForFour, Volkswagen eUp!, smart ForTwo și Nissan Leaf.

3,1 milioane de vehicule electrice există în acest moment pe șoselele din întreaga lume, arată statisticile International Energy Agency (IEA)

6,4% dintre mașinile aflate în circulație în Norvegia sunt electrice. Țara este lider mondial din acest punct de vedere.

580 de mii de automobile electrice au fost comercializate anul trecut în China, cea mai mare piață pentru astfel de vehicule din lume

(Articol publicat în numărul 1 al revistei Capital apărut în luna octombrie. Numărul din noiembrie al revistei este disponibil acum la toate centrele de difuzare a presei.)