All-in-one: privelişti unice şi formă fizică cât după o lună de fitness. Dincolo de experienţă în sine, drumeţiile montane reprezintă cea mai ieftină variantă de a-ţi petrece weekendurile sau vacanţele.
Mersul la munte nu înseamnă, întotdeauna, drumul cu maşina până pe Valea Prahovei şi apoi călătoria cu telecabina până la Babele sau Cota 1.400. Potrivit celui mai cunoscut site destinat pasionaţilor de munte, Alpinet, în România există 930 de trasee montane
All-in-one: privelişti unice şi formă fizică cât după o lună de fitness. Dincolo de experienţă în sine, drumeţiile montane reprezintă cea mai ieftină variantă de a-ţi petrece weekendurile sau vacanţele.
Mersul la munte nu înseamnă, întotdeauna, drumul cu maşina până pe Valea Prahovei şi apoi călătoria cu telecabina până la Babele sau Cota 1.400. Potrivit celui mai cunoscut site destinat pasionaţilor de munte, Alpinet, în România există 930 de trasee montane, iar cele mai multe dintre ele oferă privelişti la care nu puteţi avea acces de la fereastra telecabinei. Tocmai acestea sunt, de cele mai multe ori, cele mai spectaculoase, iar pentru a le parcurge nu aveţi nevoie decât de bani pentru mâncare şi apă. Aceasta, în condiţiile în care drumul dus-întors cu telecabina este de 54 de lei, cu plecare din Buşteni, şi de 26 de lei, din Sinaia.
Chiar dacă este cea mai populată zonă montană din ţară, Valea Prahovei oferă şi altceva în afară de drumeţiile Buşteni – Cascada Urlătoarea sau Predeal – Cabana Susai. „Bucegii sunt deopotrivă spectaculoşi şi accesibili turiştilor de toate categoriile. Cam toate traseele de aici sunt extraordinare, incluzând platoul şi văile alpine. Dar dacă ar fi să aleg, aş spune că cel mai frumos drum este prin nordul masivului, Buşteni – Poiana Izvoarelor – Poiana Bucşoiu (unde este pur şi simplu ca în rai) – Valea Mălăieşti – Vf. Omu”, spune Gabriel Feraru, proprietarul site-ului peisaje-montane.ro. Sau, dacă sunteţi cazaţi în Sinaia, urcaţi spre Poiana Stânii, unde, spune Ion Neagoe, ghid montan din zona Braşovului, este păcat să nu faceţi un popas la stâncile Franz Josef. Amenajate de familia regală cu trepte şi balustradă, de pe stânci se poate vedea partea superioară a Văii Prahovei şi masivele Postăvaru şi Piatra Mare. Tot în zona Braşovului se află un traseu uşor chiar şi pentru copii, cel spre vârful Ciucaş, cu plecare din localitatea Cheia.
Pregătiţi pentru ce e mai rău
Transfăgărăşanul este unul dintre cele mai frumoase drumuri asfaltate din România. Nu este, însă, singura cale de a ajunge la lacul Bâlea, creasta Făgăraşului fiind un regal atât pentru cei mai avizaţi alpinişti, cât şi pentru turiştii de weekend. Dacă nu vor să stea cu cortul, aceştia din urmă au la îndemână o mulţime de cabane, situate la distanţă relativ mică una de alta. Cele mai cunoscute sunt cabana Bâlea (130 de lei de persoană), hotelul Capra (85 de lei de persoană) şi, de ce nu, Hotelul de Gheaţă (100 de lei de persoană).
Bocancii, rucsacul, pelerina de ploaie şi lanterna sunt accesorii obligatorii la urcarea pe munte, indiferent de sezon, iar iarna este recomandabil să nu vă încumetaţi pe niciun traseu mai lung de două ore. Numărul mare al celor care se încăpăţânează să nu ţină cont de aceste reguli explică, de exemplu, numărul mare de cruci de pe traseele din Bucegi.
5 lei costă cazarea la prici (pat în dormitor comun) în majoritatea cabanelor montane din România
Drumeţii de vârf
Am întrebat cinci ghizi montani care sunt, în opinia lor, cele mai frumoase trasee montane din România. Câştigătoare au ieşit, în ordine:
– Creasta Făgăraşului. Are 40 de km, deci trebuie să îi rezervaţi măcar cinci zile. Uneşte cele mai înalte vârfuri din România şi este presărată cu numeroase lacuri glaciare.
– Piatra Craiului. În câteva cuvinte: o creastă de 15 km, probabil cea mai spectaculoasă din România, şi, esenţial, puţin populată.
– Drumul lui Deubel, între Buşteni şi Vârful Omu, este unul dintre primele trasee marcate din România, datând din 1886.
– Munţii Retezat, între cabana Piatra şi vârful Peleaga.