companii care nu erau prezente pe piata telefoniei mobile ungare: operatorul TDC din Danemarca, care a facut o oferta impreuna cu filiala sa HTCC - si cel suedez, Tele2, prin filiala din Ungaria. TDC a participat acum circa doi ani, impreuna cu Deutsche Bank, la licitatia castigata si anulata pentru pachetul majoritar in Cesky Telecom, iar Tele2 este un operator cu mari ambitii paneuropene, avand peste 18 milioane de abonati telefonie fixa si Internet, precum si sapte milioane de abonati telefon
companii care nu erau prezente pe piata telefoniei mobile ungare: operatorul TDC din Danemarca, care a facut o oferta impreuna cu filiala sa HTCC – si cel suedez, Tele2, prin filiala din Ungaria. TDC a participat acum circa doi ani, impreuna cu Deutsche Bank, la licitatia castigata si anulata pentru pachetul majoritar in Cesky Telecom, iar Tele2 este un operator cu mari ambitii paneuropene, avand peste 18 milioane de abonati telefonie fixa si Internet, precum si sapte milioane de abonati telefonie mobila. HIF va acorda licente pentru o perioda de 15 ani, castigatorii trebuind sa plateasca la inceput 5,5 miliarde forinti(circa 22,9 milioane euro) si sa acopere cu reteaua 3G Budapesta, pana in ianuarie 2006, precum si 30% din populatia tarii, pana la inceputul anului 2008. Rezultatele licitatiei vor fi anuntate la 1 decembrie 2004. Istoria licentelor 3G din Ungaria incepe in decembrie 2001, iar in septembrie 2002 procesul este amanat indefinit, dupa ce s-a inteles ca nici piata si nici companiile nu erau pregatite. In noiembrie 2003, se hotareste lansarea ofertei la inceputul anului 2004, sperandu-se ca licentele se vor acorda la mijlocul anului 2004, aproape de data aderarii tarii la UE. Insa anuntul nu a starnit entuziasm printre operatorii de telefonie mobila, iar in decembrie guvernul, amana pentru ultimul trimestru din 2004. HIF lanseaza licitatia pentru licentele 3G la 1 septembrie 2004, hotarand ca, in cazul in care nu reusea sa atraga si un nou operator, acea licenta sa nu fie acordata timp de doi ani. La noi, concursul pentru licentele 3G a fost anuntat si amanat de asemenea de mai multe ori. In 13 iulie 2004, Ministerul Comunicatiilor anunta ca in anul 2004 se vor acorda patru licente 3G, taxa fiind de 35 milioane de dolari/licenta, platibile in cinci ani, o transa de 10,5 milioane trebuind platita dupa primirea licentei. Pe 31 august 2004, cu o zi inaintea Ungariei, MCTI, si nu autoritatea de reglementari, anunta vanzarea a patru licente, termenul limita pentru depunerea ofertelor fiind 29 octombrie 2004 – cu patru zile mai devreme decat Ungaria. Castigatorii va trebui sa acopere orasul Bucuresti si alte zece orase pana in 2011. In prealabil, in luna iulie si august au fost acordate sase licente experimentale pentru retele 3G companiilor Siemens, Ericsson, Alcatel, Nokia, Motorola si Huawei, doua dintre aceste companii, Siemens si Ericsson, par a forma echipa care va construi reteaua 3G a operatorului MobiFon. Care sunt conditiile pietei din Ungaria? Telefonia mobila 2G se apropie rapid de saturatie, la finele lunii septembrie 2004 existand 7,82 milioane utilizatori, adica o densitate de 76,9%.La noi, telefonia mobila nu a ajuns inca la saturatie, la mijlocul anului 2004 existand 8,4 milioane SIM-uri vandute, adica 38,9% densitate telefonica. Pe termen mediu, este de asteptat cresterea numarului de abonati cu circa trei milioane. Desigur ca nu este prima data cand primim o lectie de la vecinii nostri si, probabil, nici ultima. Ungaria a privatizat operatorul national Matav in 1993 (Deutsche Telekom), rezultatele fiind deosebite: valoarea tranzactiei 2.400 dolari/ linie, iar densitatea telefoniei fixe a crescut de la 14,5% in 1993 la 30,5% in 1997. La noi, RomTelecom a fost privatizat cinci ani mai tarziu, la 30 decembrie 1998, intr-un moment in care interesul se mutase spre telefonia mobila, rezultatele privatizarii fiind modeste. Valoarea tranzactiei a fost mult mai mica, de 540 dolari/linie.De ce sunt pe cale sa reuseasca vecinii nostri de la apus si noi nu? In primul rand, pentru ca in Ungaria contextul macroeconomic este superior celui din Romania. In anul 2003, PIB-ul la rate de schimb curente al Ungariei era de 8,170 dolari/locuitor fata de 2.560 dolari/ locuitor in Romania, adica de 3,2 ori mai mare. Salariul mediu net in Ungaria era de 395 euro/luna, fata de 143 euro in Romania, adica de 2,8 ori mai mare. Rata inflatiei in anul 2003 era de 4,7% in Ungaria si 14,1% in Romania. Este evident ca planul de afacere pentru oferirea, in primul rand, de servicii 3G trebuie sa porneasca de la contextul economic, de la capacitatea de consum a populatiei. Iar din acest punct de vedere, rezultatele par a se incadra in contextul economic: Ungaria ar putea primi 117,6 milioane de dolari pentru patru licente 3G, adica 11,6 dolari/locuitor, in timp ce Romania ar putea incasa 70 milioane de dolari pentru doua licente 3G – 3,3 dolari/locuitor, adica de 3,6 ori mai putin, respectand intr-o oarecare masura raportul PIB, de 3,2 ori mai mic. In al doilea rand, este important contextul industriei. In Ungaria exista trei operatori de telefonie mobila cu cote de piata intre 16,7% si 50%, adica o competitie oarecum echilibrata. Ideala este o piata atomica, in care toti competitorii au cote egale de piata. La noi, doi operatori, MobiFon si Orange, detin 96% din piata, in timp ce Zapp se straduieste din greu sa creasca baza de abonati la o valoare care sa-i permita o afacere profitabila, iar CosmoRom este mentinut in viata de circa doi ani. Discutand la al treilea summit MOST, desfasurat la Bucuresti sambata, 30 octombrie 2004, cu dr. Lutz Schade, vicepresedinte executiv T Mobile, despre CosmoRom si piata noastra, acesta spunea ca nu este usor pentru un operator sa intre intr-o piata in care alti doi au 96% din abonati. Aceasta a spus-o un reprezentant al unui operator, Deutsche Telekom, care a intrat pe multe piete din Europa Centrala! Romania ar trebui sa faca piata mai atractiva, promovand reglementari care sa permita echilibrarea competitiei cat mai rapid. Tarifele de interconectare mari in retelele de telefonie mobila existente astazi fac ca operatorii mici sa devina si mai mici. Competitia mai poate fi echilibrata si prin atragerea unora dintre operatorii mobili virtuali (MVNOs) care sunt prezenti din ce in ce mai mult in Europa de Vest. Poate ca acest lucru il va face noul guvern care va fi instalat dupa alegeri. Ar fi o dovada ca incepem sa intelegem lectiile pe care vecinii nostri ni le ofera.
De ce a reusit Ungaria
· Ungaria a reusit inaintea noastra reforma institutionala in telecomunicatii, privatizand operatorul national Matav la momentul oportun cu rezultate deosebite, avand astazi o infrastructura de telecomunicatii care poate satisface cerintele UE.
· Acum, Ungaria este pe cale de a reusi vanzarea a patru licente 3G intr-un moment de cumpana pentru noua tehnologie si care ar putea duce la relansarea interesului pentru UMTS in Europa Centrala.
· Este rodul unei economii si mai ales a unei industrii a telecomunicatiilor mult mai atractiva si eficienta decat a Romaniei, iar licentele 3G se constituie in ultima dintre lectiile oferite de Ungaria. O va intelege oare noul guvern?