Bosnia și Herțegovina are undă verde pentru negocieri de aderare la UE

Joi, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat începerea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Acestea vor începe cu condiția ca această Sarajevo să mai realizeze anumite reforme în prealabil, anunță AFP.

„Felicitări! Locul vostru este în familia noastră europeană. Decizia de astăzi este un pas cheie în călătoria către UE. Acum munca dificilă trebuie să continue”, a declarat pe X preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Uniunea Europeană se extinde după invadarea Ucrainei

Decizia luată la summitul de la Bruxelles reprezintă cea mai recentă mișcare către extinderea Uniunii Europene. Procesul și-a consolidat traiectoria după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

„Pe baza recomandării Comisiei din 12 martie 2024, Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia şi Herţegovina”, se arată în declaraţia comună adoptată.

Liderii europeni au solicitat Comisiei să pregătească cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu, odată ce toate măsurile adecvate prevăzute în recomandarea Comisiei din 12 octombrie 2022 vor fi fost implementate.

Comisia a dat aviz favorabil

Discuțiile pentru aderarea Bosniei și Herțegovinei pot începe numai după ce acest cadru de negocieri va fi aprobat de toate guvernele statelor membre ale UE.

Bosnia și Herțegovina, o țară cu o populație de 3,5 milioane de locuitori, a devenit stat candidat în 2022. Atunci, Comisia Europeană a emis un aviz favorabil. În acel aviz, au fost identificate 14 „priorități esențiale” pentru reforme, care includ îmbunătățirea funcționării instituțiilor centrale, consolidarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, precum și combaterea corupției și a crimei organizate.

Recent, Bosnia a inițiat negocieri pentru încheierea unui acord de cooperare cu agenția europeană de frontieră Frontex. De asemenea, Parlamentul său a adoptat o lege împotriva spălării banilor, cerută de Bruxelles. Dar și o lege pentru prevenirea conflictelor de interese în instituții. Cu toate acestea, încă nu s-a ajuns la un acord privind reforma instanțelor de judecată și a legii electorale.

Conflictul intercomunitar divizează țara

Bosnia rămâne extrem de divizată în urma conflictului intercomunitar care a devastat fosta republică iugoslavă și a provocat peste 100.000 de decese. La aproape 30 de ani de la Acordurile de la Dayton, care au pus capăt acestui conflict în 1995, țara este încă divizată în două entități distincte. Este vorba despre Republica Srpska (RS), o entitate sârbă, care este adesea acuzată că se supune influențelor Moscovei în regiune. Cealaltă este o entitate croato-bosniacă, ale cărei lideri doresc aderarea țării la NATO. Bosnia se confruntă cu o criză politică din cauza amenințărilor de secesiune din partea sârbilor bosniaci.

În martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recomandat deschiderea negocierilor de aderare. Ea a salutat „progresul impresionant” al Bosniei și Herțegovinei. Șefa CE a subliniat în mod special că această țară este acum „pe deplin aliniată” cu politica externă și de securitate a Uniunii Europene, ceea ce este deosebit de crucial în contextul actual al instabilității geopolitice.

Deschiderea negocierilor este doar o etapă într-un proces care de obicei durează mulți ani.

În plus față de Bosnia și Herțegovina, negocieri de aderare au fost inițiate și cu Serbia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord.