"Cred că următorii doi ani, nu doar 2012, vor fi de groază pentru jurnaliști. Locurile de muncă din presă sunt puține, iar pentru a le păstra mulți ziariști vor trebui să facă compromisuri". O previziune sumbră pentru breaslă de la Tiberiu Lovin, fondatorul „Reporter virtual“, care face clar referire la cele peste o mie de locuri de muncă dispărute din presa națională anul trecut.
Pe „zidul plângerii“ al presei românești, ediția 2011, s-au scris povești şi din presa scrisă, și din televiziune. Cazul CNN-ului românesc, Realitatea TV, a marcat anul acesta cel mai dramatic episod din industrie. Intrat într-un impas financiar și de imagine, postul de știri a fost împărțit între Sebastian Ghiță, cu care Vântu a semnat un contract de management în 2010, și Elan  Schwartzenberg, care a cumpărat postul de la Vântu tot în 2010.
Redacția Realitatea s-a împărțit între birourile de la Casa Presei (RTV) și Wilbrook (Realitatea TV). A fost anul marilor schimbări și la Media Pro: trustul a mizat mai puternic pe divizia de online și a disponibilizat 10% dintre angajații staţiilor locale Pro TV. Gândul a fost una dintre primele publicaţii care au trecut exclusiv pe online, după ce o sută de oameni au fost dați afară de aici și de la  Mediafax.
Nici trustul Intact nu a scăpat de frământări. După ce în 2009 a disponibilizat 20% dintre angajații Antenelor, mai nou, la Jurnalul Național se dorește restrângerea redacției la 40 de oameni și diminuarea salariilor. În plus, Intact a anunțat că renunță „pentru o perioadă“ la edițiile tipărite ale publicațiilor Săptămâna Financiară, Felicia şi Fin.ro, care vor apărea de acum numai online.
România Liberă a dat afară peste o sută de jurnaliști în ultimii trei ani, iar în decembrie anul trecut, 19 angajaţi au primit preavizul privind desfacerea contractului de muncă. Tot la sfârșitul anului trecut, a treia firmă a cerut insolvența trustului „Adevărul Holding“, pentru neplata unor servicii prestate.
Salariile ziariștilor de la Adevărul întârzie încă din vară, iar „Adevărul de Seară“ nu mai apare. Insert-urile nu au adus rezultatele scontate, pentru că BRAT anunță, pentru 2012, tiraje și audiențe considerabil mai mici pentru toate publicațiile, cu excepția revistelor lunare și de nișă. Tranzacția anului, achiziția Edipresse de către Ringier, vine să contureze piața revistelor, în care rămân doi mari competitori: Ringier-Edipresse și Sanoma.

Bugetele mici sporesc creativitatea
2011 nu a fost un an bun din punct de vedere financiar, însă a fost un an bun la nivel de recunoaştere, căci industria publicităţii şi PR-ului se poate lăuda cu premii naţionale şi internaţionale. În luna iunie, de pildă, McCann Erickson România a devenit prima agenţie de publicitate din Europa Centrală şi de Est care a plecat acasă cu două Grand Prix-uri de la Cannes Lions 2011 pentru campania American ROM.
În aceeaşi lună, McCann Erickson România a primit şi Grand EFFIE. În luna septembrie, agenţia THE PRACTICE a câştigat primul Global SABRE pentru România pentru campania Crazy About Computers“. GMP PR a fost desemnată Agenţia Anului la Gala Romanian PR Award 2011, iar agenţia Leo Burnett Group a fost premiată la Gala „10 ani de creativitate românească“ pentru campania „Ziua Bărbatului 2007-2011“.
În noiembrie, Graffiti BBDO a împlinit 20 de ani de existenţă, timp în care a contribuit cu peste 600 mil. lei la dezvoltarea economiei româneşti. Procter & Gamble rămâne compania care a cheltuit cel mai mult pentru promovare în România, având un buget ce depăşeşte 233 mil. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2011. Orange se situează pe locul 2, potrivit datelor furnizate de Alfa Cont, cu un buget 163 mil. euro, iar pe cea de-a treia poziție se află Cosmote, cu 139 mil. euro. Dacă în 2010 s-au investit 4,6 mld. euro, în primele zece luni ale anului trecut s-a investit cu 400 mil.euro mai puţin, potrivit Alfa Cont.
Deşi cifrele de mai sus ar putea induce ideea că industria publicităţii şi PR-ului jonglează cu sume mari, realitatea este alta: atunci când nu atrag bugetele companiilor invocate mai sus, agenţiile se bat pentru bugete de 60.000 de euro, în general, sau de 500.000 de euro în cele mai fericite cazuri, potrivit reprezentanţilor BRAT. La o privire atentă asupra pieţei, reiese că relaţionarea directă cu clientul aduce profit companiilor. În acest sens, companiile devin tot mai active în social media. Începând cu anul viitor, companiile vor măsura mult mai atent activităţile derulate în social media, potrivit lui Ionuţ Oprea, general manager la Standout.
La nivel de promovare în noile medii, o companie poate face trei tipuri de activităţi: poate achiziţiona spaţii publicitare, îşi poate crea sau închiria propriul spaţiu în care să deruleze activităţi de comunicare cu utilizatorii şi poate genera răspândirea unui mesaj prin intermediul liderilor de opinie.