Compania spaţială americană SpaceX a lansat luni a doua tranşă de sateliţi din viitoarea sa constelaţie de mini-sateliţi ”Starlink”, destinaţi furnizării de internet de pe orbita terestră şi care ar putea ajunge în viitor la 42.000 de sateliţi, potrivit AFP.

O rachetă Falcon 9 a decolat fără incidente de la baza Cap Canaveral din Florida, la ora 14:56 GMT, transportând la bordul său 60 de sateliţi, potrivit unei transmisiuni în direct a lansării pe pagina de internet a companiei create de Elon Musk.

SpaceX doreşte să facă parte din viitoarea piaţă a internetului furnizat din spaţiu, la care aspiră numeroase companii concurente precum startup-ul OneWeb sau gigantul Amazon, care a făcut deja paşi importanţi în acest domeniu (proiectul Kuiper).

Elon Musk speră ca, pe termen lung, să câştige între 3% şi 5% din piaţa mondială a internetului, o cotă evaluată la 30 miliarde de dolari anual, adică de zece ori mai mult decât sumele câştigate cu lansatoarele sale spaţiale. Scopul companiei este de a finanţa dezvoltarea rachetelor şi navelor spaţiale. Patronul SpaceX visează la colonizarea planetei Marte.

Societatea cu sediul în California a obţinut de la autorităţile americane autorizaţia de a lansa 12.000 de sateliţi, repartizaţi pe mai multe orbite, dar a solicitat frecvenţe pentru 30.000 de sateliţi suplimentari.

Constelaţia ”Starlink” are drept scop furnizarea de internet de mare viteză pe Terra. Mini-sateliţii vor fi plasaţi la o altitudine relativ joasă (550 de kilometri în cazul primilor sateliţi) pentru a oferi un timp de răspuns rapid.

SpaceX a lansat primii 60 de sateliţi în luna mai, iar constelaţia va fi operaţională, potrivit companiei, începând cu anul viitor pentru Canada şi nordul SUA.

Potrivit companiei, sunt necesare 24 de lansări pentru a asigura acoperire şi pentru restul regiunilor de pe planetă.

În prezent, pe orbita Pământului, există peste 2.100 de sateliţi activi, iar perspectiva plasării a încă 42.000 creează o dublă îngrijorare.

Potrivit astronomilor, aceste constelaţii de sateliţi ar putea compromite observaţiile realizate cu ajutorul telescoapelor de pe Terra. Iar în al doilea rând, aglomerarea orbitelor terestre joase (până la 1.500 sau 2.000 de kilometri) creşte riscul coliziunii între sateliţi.