Povestea pantofilor românești este spusă, anual, în Europa, în diverse forme și culori. Chiar dacă producătorii locali au parteneriate peste tot în lume, până în America și Asia, europenii rămân, de departe, cei mai fideli consumatori:  peste 70% din tot ce exportăm merge la ei. Cifrele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o constanță a valorii exporturilor de încălțăminte din ultimii patru ani, cu o medie de 1,3 miliarde de euro, anual. Paradoxal, țara noastră importă încălțăminte care acoperă, ca valoare, jumătate din ceea ce se exportă, în fiecare an.  „Diferența este dată, însă, de calitate. Pentru că – și lucrul acesta poate fi verificat de către oricine – au fost dese situațiile în care unele magazine românești au avut vânzări uriașe cu marfă de proastă calitate adusă din străinătate“,  spune reprezentantul unei asociații de profil. Mai concret, anul trecut (perioada ianuarie-noiembrie) importurile de încălțăminte au depășit 0,63 miliarde de euro, în creștere ușoară față de tot anul 2013 (aproape 0,6 miliarde de euro), arată datele provizorii ale INS. Cu o mențiune: voci autorizate spun că peste 60% din ceea ce producem, ducem la export.

Un segment cu potențial

În altă ordine de idei, industria românească de încălțăminte a avut o „evoluție așteptată“ de către jucători – producători și retaileri deopotrivă -, fără mișcări care să bulverseze strategiile lor de dezvoltare. Nu e de mirare că antreprenorii care au investit în export, din 2009 încoace, continuă să se extindă după un plan bine calculat, în multe cazuri investind sume foarte mari în magazine. Cristina Bâtlan, coproprietar Musette – care vinde de aproximativ un milion de euro, pe lună, în România – spune că exportul reprezintă o parte importantă în proiectele pe termen lung ale companiei, unele piețe având deja creșteri semnificative.

„Fiecare magazin pe care îl avem în străinătate reușește să se autosusțină. Iar aceasta este teoria noastră de business: dacă o poziție nu se autosusține, este eliminată. Suntem în creștere cu piețele unde activăm de doi-trei ani, cum sunt Israel și Bulgaria. În aceste cazuri, creșterile sunt comparabile cu cele din România“, punctează Cristina Bâtlan. Cu mențiunea că piețele externe înseamnă aproximativ 30% din totalul businessului Musette. Strategic, anul acesta înseamnă pentru Musette încă patru magazine noi în România și, „probabil“, două în străinătate. De altfel, într-un interviu anterior pentru Capital, reprezentanții brandului românesc de genţi şi pantofi au declarat că au un obiectiv clar: până în 2020, Musette să aibă, în lume, cel puţin 200 de magazine.

„Suntem foarte aproape să definitivăm proiectele noastre pentru Germania“, mai oferă Cristina Bâtlan un scurt amănunt legat de extindere. Grosso modo, și luând un caz general, antreprenoarea spune că, în străinătate, cheltuielile pentru deschiderea unui magazin depind foarte mult de profilul pieței respective. De exemplu, „500.000 de euro nu sunt bani suficienți pentru un magazin bun“. Prin comparație, punctează aceasta, în România, cu o asemenea valoare poți face lucruri mari. De altfel, potrivit reprezentanților patronatului Sfera Factor, România este un producător apreciat la export, iar diminuarea ponderii lohn-ului în acest sector a stimulat producătorii autohtoni să iasă la export cu noi creații, sub branduri proprii. ”Țara noastră a produs anul trecut peste 55 milioane perechi de pantofi, mai mult decît oricare dintre țările din regiune, inclusiv Polonia”, au subliniat aceștia (n.red. – Patronatul Sfera Factor, care cumulează 70% din producţie şi peste 90% din exporturile de încălțăminte si marochinărie, organizează la București, între 10 și 13 martie, târgul Internațional Next Season).

Noi extinderi în piețele externe

Așa că, în timp ce unii producători sunt deja cunoscuți și-și cresc vânzările de la un an la altul în Europa, alții se pregătesc de lansare. Producătorul Denis și-a propus, în prima parte a cestui an, să se extindă în străinătate, țările vizate fiind Statele Unite ale Americii, Germania și Austria. Grosso modo, investițiile pregătite pentru anul acesta depășesc 400.000 de euro. „Pantofii românești sunt bine făcuți și pot sta oricând lângă cei ai unui brand străin. În România, piața este încă dominată de importatori. Cu toate acestea, cred că încrederea în producătorii români este mare, iar acest lucru s-a putut observa în ultimii ani“, spune Ana Cornea, manager și acționar al Denis România.

Dar, ca în orice industrie, și producătorii de încălțăminte se lovesc de o serie de probleme. Pe de o parte, spune Lucia Buzduga, division Manager IL Passo, este modificarea comportamentului consumatorului, care „consumator așteaptă promoțiile și ofertele speciale imediat după lansarea unei noi colecții“, iar pe de altă parte, continuă Buzduga, creșterea prețurilor materiei prime, care duce la neputința retailerilor de a susține un raport corect calitate-preț pentru consumator. În plus, potrivit acesteia, o problemă este și evoluția cursului valutar, la care retailerii sunt extrem de sensibili.

Altfel, dacă ar fi să se ia în calcul perioada 2009-2014, Lucia Buzduga spune că, odată cu criza economică, a apărut „modelul de creștere/expansiunie sănătoasă“. „După dispariția retailerilor care nu au supraviețuit crizei, jucătorii rămași în piață au început să construiască încet, dar sigur. Totuși, acum ne aflăm într-un moment în care piața este aproape suprasaturată, retailerii consacrați luptându-se cu magazine care apar din neant, oferind pentru un timp foarte scurt produse ieftine, de o calitate îndoielnică. Drept urmate, mediul actual oferă  mai degrabă abordarea unui strategii de consolidare a poziției în piață“, punctează Lucia Buzduga.

Trecând de la particular la general, cifrele publicate de INS despre totalul exporturilor românești, anul trecut, duc valoarea acestora la 52,5 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult față de anul anterior. Din această sumă, 40%, adică 21 miliarde de euro, este făcută de primii 50 de exportatori, majoritatatea companii străine. Practic, țara noastră este dependentă de exporturile realizate de marile companii străine, aceleași care s-au menținut în top și în 2013. Și, încă ceva: foarte multe companii sunt din industria auto.