Incendiile dezvăluie limitele solidarității balcanice. Incendiile devastatoare au mistuit întinderi mari de teren din Peninsula balcanică, majoritatea țărilor din regiune fiind afectate.
În timp ce mai multe state balcanice și-au oferit reciproc asistență, dezastrul natural a atras, de asemenea, atenția asupra ezitării persistente a unor națiuni de a-și lăsa deoparte diferențele în perioade de criză.
Incendiile dezvăluie limitele solidarității balcanice. Bosnia și Herțegovina, sprijin limitat
Deși nu se bucură de același nivel de acoperire media ca Grecia, una dintre numeroasele țări din Balcanii de Vest care luptă în prezent cu incendii la scară catastrofală este Bosnia și Herțegovina, unde flăcările s-au intensificat în zonele Stolac și Neum, din partea de sud-est al țării.
„Am trimis două Canadair [avioane de stingere a incendiilor] în Bosnia și Herțegovina pentru a ne ajuta prietenii și vecinii care luptă împotriva incendiilor de câteva zile. Sunt încrezător că avioanele noastre de stingere a incendiilor vor ajuta la protejarea caselor și a bunurilor oamenilor din acea zonă.
Croația este fericită să aibă piloți de top care ajută atunci când este nevoie de ajutor”, a anunțat ministrul croat al Apărării, Mario Banožić, pe 8 august.
Regiunea de est a Macedoniei de Nord a fost, de asemenea, copleșită de incendii, în special în apropierea orașului Berovo, dar și în apropierea orașului Prilep din partea centrală a țării, și în zona care înconjoară Saraj și Petrovec, în apropierea capitalei Skopje.
Țara, care, în afară de Grecia și Turcia, a fost probabil cel mai grav afectată de dezastru, a primit asistență din partea Bulgariei, Muntenegrului, României, Serbiei și Slovaciei.
„Cu ajutorul Austriei, Sloveniei și Bulgariei și avioanelor din România, ținem situația sub control”, a declarat Bekim Maksuti, șeful Direcției pentru Protecție și Salvare din Macedonia, la 9 august.
”Ajutorul vizează ceea ce îţi aparţine”
Deși acest lucru ar putea părea o evoluţie pozitivă care să indice relații amiabile între țările din regiune, Eric Gordy, profesor de sociologie politică și culturală la Școala UCL de studii slavone și est europene din Londra, susține că nu este neapărat aşa.
„Este complet normal ca guvernele să se ajute reciproc în perioadele de dezastru, iar cetățenii să își arate solidaritatea. Motivul pentru care unii oameni sunt surprinși de acest lucru este că atenția se concentrează excesiv asupra figurilor cunoscute de la nivelul superior al guvernelor, cărora le place să amplifice tensiunea, pentru a distrage atenţia oamenilor de la eșecurile proprii”, a declarat Gordy pentru Emerging Europe.
Cu toate acestea, potrivit lui Jessie Barton Hronešová, cercetător în studii sud-est europene la Universitatea Oxford, asistența reciprocă atât la nivel guvernamental, cât și la nivel personal este mai complexă atunci când vine vorba de regiunea în cauză.
„Puteți vedea, de asemenea, că ajutorul vizează „ceea ce îţi aparţine”, explică Hronešová. „De exemplu, Croația ajută acum Bosnia și Herțegovina în principal în cantonele croate, în timp ce Serbia a trimis anterior ajutor în regiunea Republicii Srpska din Bosnia, în timpul rundelor repetate de inundații din 2014. Există unele implicaţii geopolitice.”
Când Ministerul Apărării din Croația a trimis două avioane de stingere a incendiilor în Bosnia și Herțegovina, asistența a fost destinată în mod specific municipalității Tomislavgrad, unde etnicii croați reprezentau 92% din populație în 2013.
„Desigur, este un semn bun că se ajută reciproc. Am văzut acțiuni similare întreprinse înainte. În unele cazuri, țările balcanice cooperează – cum ar fi în Macedonia de Nord, unde chiar Bulgaria ajută, în ciuda relațiilor tensionate în prezent dintre cele două părţi – acest lucru este foarte eficient”, susține Hronešová.
Albania, uitată de vecini
Margarita Dobreva, profesor la Institutul bulgar de Studii balcanice, este de acord cu observațiile lui Hronešová, conform cărora eforturile actuale de stingere a incendiilor din Balcani nu sunt un semn sigur al unei bune diplomații. Ea susține în plus că asistența Bulgariei către Macedonia de Nord nu este un semn al îmbunătățirii relațiilor de vecinătate.
„Incendiile din Macedonia de Nord se produc în cea mai mare parte în regiunile învecinate Bulgariei și există o amenințare directă a incendiilor care se extind în continuare spre est. Cred că, dacă acestea ar fi în Ohrid sau Bitola, Bulgaria ar fi putut să nu trimită ajutor”, a declarat Dobreva pentru Emerging Europe.
Slavi Trafinov, al cărui partid a obținut o victorie indecisă la cele mai recente alegeri parlamentare anticipate din Bulgaria, a făcut o postare pe Facebook reflectând acest raționament.
„Este extraordinar să ajutăm Macedonia de Nord și acesta este lucrul corect, dar la ce duce acest lucru? Nu sunt suficienți pompieri pentru a face față incendiilor pe plan intern, iar paznicii trebuie să facă față singur consecințelor”, a declarat Trifonov.
Lipsa unui mecanism de cooperare panregională
Între timp, Albania, care se luptă cu incendii în partea de nord a țării, în special în apropiere de Shkodër, a primit până acum doar ajutor de la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene și de la Kosovo, în timp ce ceilalți vecini ai săi nu au oferit niciun fel de asistență considerabilă.
„Cred că ceea ce a arătat acest lucru nu este doar cât de slab este ajutorul în caz de dezastre în întreaga regiune – lucru despre care mulți analiști au avertizat încă dinainte de 2014 – dar și că nu există de fapt niciun mecanism comun care să se declanșeze în afara UE”, susține în continuare Hronešová.
„La un nivel mai larg, acest lucru a plasat și mediul în centrul atenției. Nu putem decât să ne așteptăm și să sperăm că, după recentul summit de la Skopje, vom vedea mai multă cooperare panregională, așa cum s-a convenit la acel summit”, afirmă ea, referindu-se la un summit energetic care a avut loc în capitala macedoneană în luna mai.
„Summit-ul a făcut destul de multe angajamente în această direcție, așa că sperăm că aceste incendii vor da cooperării regionale un impuls suplimentar”, conchide Hronešová.
