Republica Moldova va face astăzi un pas spre reducerea dependenţei totale de gazele naturale din Rusia, prin inaugurarea lucrărilor la conducta Iaşi-Ungheni, prima sa conectare la rezervele Uniunii Europene, comentează Reuters.
Lucrările de construcţie la gazoductul Iaşi – Ungheni, care va interconecta România şi Republica Moldova, au fost inaugurate marţi în partea stângă a Prutului, în prezenţa premierilor Victor Ponta şi Iurie Leancă şi a comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger.
Conducta de gaz va avea o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României, un diametru de 508 centimetri şi va fi îngropată la o adâncime de 1,8-2,2 metri. Capacitatea maximă a gazoductului va fi de 1,5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul anual de gaze al Republicii Moldova.
Însă, pentru ca această conductă să poată fi utilizată la capacitate maximă, Republica Moldova urmează să construiască o magistrală Ungheni-Străşeni, care va permite alimentarea cu gaz de la conducta Iaşi-Ungheni şi asigurarea consumului anual de gaze. Pentru aceasta sunt necesare investiţii de cel puţin 60 de milioane de euro, iar autorităţile de la Chişinău au declarat că acest proiect ar putea fi realizat în decurs de 4-5 ani.
Chişinăul speră că România va putea să-i livreze Republicii Moldova gaz la un preţ mai mic decât cel importat din Rusia, al cărui preţ este de aproximativ 400 de dolari pentru o mie de metri cubi.
Construcţia gazoductului reversibil Iaşi-Ungheni a fost agreată şi inclusă în Protocolul de colaborare moldo-român din 24 mai 2010 şi în Memorandumul dintre Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri al României din 25 octombrie 2010.
La 17 iulie 2012, fostul premier Vlad Filat şi omologul său român Victor Ponta au semnat o declaraţie comună privind cooperarea bilaterală în domeniul securităţii energetice, inclusiv realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni şi a liniilor electrice de înaltă tensiune Suceava-Bălţi şi Iaşi-Ungheni.
Pentru a limita influenţa Rusiei pe piaţa energetică europeană, Uniunea Europeană a lucrat la diversificarea propriilor surse de gaze, precum şi ale celor din statele din vecinătate.
‘Este o zi istorică – celebrăm conectarea directă a Republicii Moldova la piaţa gazelor din UE. Acest lucru îi va consolida securitatea energetică şi îi va reduce dependenţa de singurul furnizor pe care îl are acum’, a precizat comisarul european pentru energie Gunther Oettinger, într-un comunicat transmis înaintea inaugurării de marţi.
Eforturile UE de a reduce controlul Rusiei au înveninat legăturile dintre blocul comunitar şi Moscova, în timp ce tensiunile cu fostele state sovietice fierb la foc mic, mai comentează Reuters.
O dispută privind preţurile la gaze între Ucraina, ţară de tranzit, şi Rusia, la începutul lui 2009, a condus la perturbări grave ale alimentării consumatorilor din UE.
Alimentarea cu gaze a Europei Occidentale prin Republica Moldova a mai fost întreruptă pentru scurt timp în ianuarie 2006, tot din cauza unei dispute privind preţurile, însă aceasta a fost o întrerupere minoră comparativ cu impactul neînţelegerii cu Ucraina.
Oettinger va inaugura marţi, alături de premierul Republicii Moldova Iurie Leancă şi de premierul român Victor Ponta, lucrările la gazoductul care va lega Iaşi de Ungheni, în ziua în care Republica Moldova îşi celebrează independenţa de fosta Uniune Sovietică, mai precizează agenţia citată.
Comisia Europeană asigură şapte milioane de euro din costurile totale de 28 de milioane de euro ale gazoductului.
Cu o capacitate maximă de transport de circa un miliard de metri cubi pe an, conducta va putea să asigure până la o treime din consumul de gaze al Republicii Moldova începând cu sfârşitul lui 2014, a menţionat Comisia Europeană.
Republica Moldova, situată între România şi Ucraina, nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Comunitatea Energetică Europeană, care încearcă să extindă piaţa energetică a UE către ţările învecinate, prin legislaţie şi construirea de conducte.
Sursa: Agerpres