După mai multe încercări eşuate şi licitaţii blocate, autorităţile au reuşit să facă un prim pas în construcţia autostrăzilor private. Până la desemnarea constructorului este însă cale lungă.
Concesionarea tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov a intrat în linie dreaptă. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a primit patru oferte din partea constructorilor interesaţi. Surpriza este înscrierea în cursă a celei mai mari companii chineze din sectorul construcţiei de autostrăzi – China Communications Construction Company Ltd. Celelalte trei oferte vin partea asocierilor formate din companii europene: Vinci (Franţa)-Strabag (Austria)- Aktor (Grecia); Spedition UMB- Tehnostrade (România), respectiv Impregilo-Salini (Italia). Ultimele trei asocieri au depus documentele şi la procesul de selecţie a constructorului pentru autostrada de centură a Capitalei, care va lega autostrada Bucureşti-Piteşti de autostrada Bucureşti-Constanţa. Cea de-a patra ofertă a venit din partea asocierii formate din firmele Astaldi (Italia) şi Euro Construct Trading ’98 şi Astalrom (ambele din România).

Investiţii de peste 3,2 miliarde de euro

Valoarea cumulată a celor două proiecte – Comarnic-Braşov (cu o lungime de 58 kilometri) şi Autostrada de Centurăa Capitalei (48 km) – se ridică, potrivit estimărilor CNADNR, la peste 3,2 miliarde de euro fără TVA. Românii trebuie să ştie că dacă vor să circule pe cele două autostrăzi vor fi nevoiți să achite o taxă. Anunţul a fost făcut chiar de premierul Victor Ponta, care a declarat că „cei care fac această concesiune vor pune barieră şi vor pune taxă“.

În urmă cu trei ani, când a picat parteneriatul public-privat încheiat cu Vinci şi Aktor pentru construcţia tronsonului Comarnic-Braşov, ministrul transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, vorbea de o taxă de 1 euro, care urma să fie ajustată. Pe lângă taxă, statul român se angaja atunci să achite constructorului în fiecare an aproape 180 milioane de euro pe întreaga perioadă de concesionare de 26 de ani, astfel că proiectul, chiar dacă avea costuri iniţiale de 1,5 miliarde de euro, ajungea la suma totală de 4,6 miliarde de euro. O situaţie similară ar putea fi şi în prezent, întrucât doar din taxa de autostradă constructorul nu-şi va putea recupera investiţia. Surse guvernamentale citate de agenţia Mediafax au declarat deja că statul român vrea să modifice regimul de concesiune în domeniul autostrăzilor, astfel încât constructorul să poată primi de la buget
diferenţa faţă de valoarea programată şi neîncasată din taxă.

La cât ar putea ajunge taxa?

Conform calculelor Capital, în primii doi-trei ani de la darea în folosinţă, taxa ar trebui să ajungă la circa 5 euro, având în vedere că traficul estimat de CNADNR este cuprins între 10.000 şi 12.000 de vehicule zilnic. Şi nici în această situaţie constructorul tronsonului Comarnic-Braşov nu va putea colecta mai mult de 22 milioane de euro/an. Încasările de-abia ar acoperi dobânda şi o parte din plata ratelor, fără să mai vorbim de acoperirea cheltuielilor de întreținere. Astfel, statul român va fi nevoit să scoată bani grei din „buzunar“, iar dacă alternative nu există s-ar putea apela la introducerea unei taxe şi pe autostrăzile făcute cu fonduri europene, chiar dacă guvernarea USL a menţionat că nu agreează o astfel de idee. Cât priveşte declararea câştigătorilor pentru cele două mari proiecte, gurile rele spun că favorit ar fi Vinci-Aktor-Strabag, având în vedere vizita recentă a premierului Ponta în Franţa.