Vorbind pentru China Times, Chiu a afirmat că şi acum China poate face acest lucru, dar că în trei ani va fi pe deplin pregătită să lanseze o invazie: „Până în 2025, China va reduce la minimum costurile și fricțiunile. O poate face şi acum, dar luând în considerare multe alte lucuri, nu va începe cu ușurință un război”. Beijingul a trimis aproape 150 de avioane de război în doar patru zile consecutive în zona de apărare antiaeriană din Taiwan, începând cu prima zi a lunii octombrie, când se aniversează fondarea Republicii Populare.
China revendica Taiwan-ul
China revendică Taipei ca o parte „inalienabilă” a teritoriului său, promițând reunificarea chiar și cu utilizarea forței, dacă este necesar. Guvernul Taiwanului, pe de altă parte, susține că insula este deja o națiune suverană, fără a fi necesară declararea independenței. Marţi, președintele Tsai Ing-wen a scris un articol publicat de revista Foreign Affairs, asigurând că Taiwanul va face „tot ce este necesar” pentru a se apăra, avertizând că în cazul în care insula va cădea în mâinile Chinei, vor exista consecințe catastrofale pentru pacea regională și sistemul de alianțe democratice, semnalând că în contextul global al valorilor actuale, autoritarismul se poate impune asupra democrației”.
Comentariile lui Chiu au sosit în timp ce parlamentul taiwanez a examinat bugetul special pentru apărare de 8,6 miliarde de dolari, din care două treimi vor fi cheltuite pe arme anti-nave, cum ar fi sisteme de rachete la sol, împreună cu un plan de producție în masă de rachete și nave „de înaltă performanță”. Taiwanul este mult depășit de armata chineză, concentrându-se pe dezvoltarea unui sistem de apărare asimetric sau „arici” pentru a descuraja sau respinge o invazie terestră. De asemenea, a făcut presiuni pentru a obţine ajutor şi sprijin logistic din partea altor națiuni, inclusiv Australia, Japonia și Statele Unite, care vând arme insulei.
Biden a invocat respectarea unui acord „nespecificat” cu Xi, însă între cele două țări există doar declarații
Președintele american Joe Biden a declarat că a vorbit cu omologul său chinez Xi Jinping, hotărând să respecte acordul de la Taiwan, asupra căruia există totuși îndoieli interpretative.
„Am vorbit cu Xi din Taiwan. Suntem de acord, vom respecta acordul de la Taiwan”, a spus Biden, răspunzând reporterilor în timp ce se întorcea din Michigan la Casa Albă, referindu-se la conversaţia telefonică din 9 septembrie.
Cu toate acestea, nu este clar la ce înțelegere se referea: Washingtonul are o politică de lungă durată de tip „O singură China” în temeiul căreia recunoaște în mod oficial Beijingul, mai degrabă decât Taipei, în baza a trei comunicate comune, șase asigurări și Taiwan Relations Act, care face clară decizia SUA de a stabili relații diplomatice cu China în aşteptarea ca viitorul insulei să fie stabilit prin mijloace pașnice.
China, însă, caracterizează acele declarații – care nu sunt acorduri – în mod diferit. Cu doar două zile, în urmă, prin vocea Ministerului de Externe, Beijingul a reiterat faptul că politicile SUA au fost „inventate” unilateral, urmând o tendință tipică a guvernelor atunci când se abat de la „principiul unei singure Chine” care declară Taiwanul ca provincie a Chinei.
Biden l-a trimis miercuri la Zurich, Elveția, pe Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, pentru o serie de discuții cu șeful diplomației Partidului Comunist, Yang Jiechi, întrucât cele două țări nu sunt de acord cu privire la o serie de probleme, inclusiv Taiwanul și voluminosul dosar privind comerţul, scrie La Stampa.