Conform unui comunicat al Casei Albe, americanii nu se vor opune unei incursiuni a trupelor turce ăn nordul Siriei. Practic, Recep Tayyip Erdogan a primit mână liberă din partea administrației Trump de a începe intervenția împotriva miliţiei kurde considerate ‘teroristă’ de către Ankara.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele american Donald Trump au discutat duminică, la telefon, despre propunerea creării unei zone de securitate la est de Eufrat ca urmare a informaţiilor apărute recent despre ameninţarea unei ofensive militare a Turciei în nordul Siriei, transmite DPA.
În convorbirea telefonică, şeful statului turc şi-a reafirmat poziţia conform căreia stabilirea unei zone de securitate reprezintă un element „cheie pentru neutralizarea ameninţării” din partea Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi a Unităţilor de Protecţie a Poporului Kurd (YPG) susţinut de SUA, conform unui comunicat al preşedinţiei de la Ankara.
„Turcia va declanșa în curând o amplă operațiune, îndelung planificată, în nord-vestul Siriei. Armata SUA nu va sprijini și nici nu va fi implicată în această operațiune”, precizează comunicatul Casei Albe. „Forțele militare SUA, care au învins ISIS, nu se vor afla în aria de operațiuni”, se arată în comunicatul publicat după o convorbire telefonică.
Decizia reprezintă o schimbare majoră a politicii SUA în regiune după ce forțele kurde din nordul Siriei au fost până de curând sprijinite și chiar antrenate de americani. Aceștia au jucat un rol-cheie în campania de înfrângere a ISIS și au fost unii dintre cei mai de încredere parteneri ai SUA în Siria.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a transmis luni că „se pregăteşte de ce e mai rău” în nordul Siriei după ce SUA au anunţat că nu se vor opune unei ofensive a Turciei împotriva unei miliţii kurde, relatează AFP.
„Nu ştim ce se va întâmpla (…) Ne pregătim de ce e mai rău”, a declarat coordonatorul umanitar al ONU pentru Siria, Panos Moumtzis, într-o conferinţă de presă la Geneva.
El a adăugat că ONU „este în contact cu toate părţile” pe teren.
Însă a afirmat clar că biroul său nu a fost prevenit de decizia Washingtonului de a-şi abandona foştii aliaţi kurzi din lupta împotriva jihadiştilor Statului Islamic în Siria.
Moumtzis a declarat că priorităţile ONU sunt de a se asigura că orice ofensivă a Turciei nu va provoca noi strămutări de populaţie, că accesul umanitar nu este blocat şi că nu există restricţii la libertatea de mişcare în regiune. ONU are un plan de urgenţă pentru a răspunde la noi suferinţe ale civililor, dar „speră că nu va fi folosit”.
Turcia şi-a întărit efectivele militare la frontiera cu nordul Siriei, după ameninţările cu intervenţia ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan împotriva unei miliţii kurde considerate ‘teroristă’ de către Ankara, au relatat duminică media locale, preluate de AFP şi DPA.
Numărul de patrule militare turce la frontieră cu vehicule blindate „a crescut” la Akcakale, o localitate de graniţă, conform agenţiei private de presă DHA.
Nouă camioane care transportau vehicule blindate, precum şi un autobuz cu militari au ajuns la Akcakale, în provincia Sanliurfa, a precizat sâmbătă seară agenţia proguvernamentală Anadolu.
Convoiul este destinat întăririi unităţilor militare aflate deja la frontiera cu Siria, a adăugat agenţia de presă, fără a lega însă aceste mişcări de trupe cu avertismentele de sâmbătă al preşedintelui turc.
Erdogan şi-a reiterat sâmbătă ameninţarea de a lansa o operaţiune „terestră şi aeriană” în Siria împotriva miliţiilor kurde numite Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG).
Ofensiva poate începe „imediat astăzi sau mâine”, a adăugat preşedintele turc.
Vârf de lance al Forţelor Democrate Siriene (FDS), YPG au fost un partener cheie al Washingtonului în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).
Akcakale este situat vizavi de oraşul sirian Tal Abyad, cucerit în 2015 de miliţiile YPG de la jihadiştii SI.
Autorităţile kurde au dat asigurări în august că forţele lor au început să se retragă din Tal Abyad
SUA şi Turcia au convenit în august să creeze o zonă-tampon în nordul Siriei pentru a îndepărta miliţiile kurde de la frontiera cu Turcia, dar Ankara s-a plâns în mai multe rânduri de lentoarea instalării acestei ‘zone de securitate’.