‘Chestionarele Recensământului din 2011 cuprind 80 de întrebări, trei formulare fiind obligatorii. Este vorba despre cele privind clădirile/locuinţele, cele de gospodărie, cele care vizează membrii familiilor şi chestionarul de persoană. Acesta este cel mai amplu şi conţine peste 50 de întrebări’, a arătat Vladimir Alexandrescu.

Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor se urmăreşte extinderea fondului de informaţii care caracterizează evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.

Ca element de noutate, Recensământul realizat în 2011 va colecta date despre starea de sănătate a cetăţenilor şi despre capacitatea de muncă a acestora, prin evaluarea persoanelor cu dizabilităţi.

Recensământul din 2011 se desfăşoară în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu, valabilă în toate statele europene. Acesta asigură comparabilitatea între datele statelor europene, pentru cunoaşterea potenţialului real al populaţiei din statele europene. De asemenea, Recensământul este realizat pentru obţinerea datelor relevante privind fenomenul migraţiei şi situaţia persoanelor active.
Câți au plecat?

Migraţia este un fenomen care caracterizează şi România, o mare parte din populaţia ţării lucrând în străinătate. În prezent, nu există o evaluarea naţională care să indice date exacte privind numărul persoanelor care lucrează în afara ţării. Chestionarele sunt identice celor din statele europene.

Recensământului a fost mărită de la 10 zile la 12 zile, iar Recensământul populaţiei va fi realizat în perioada 20 – 31 octombrie 2011. În perioada 7 – 16 mai 2011 a avut loc Recensământul de probă.

‘Diminuarea populaţiei active, în paralel cu creşterea populaţiei îmbătrânite creează probleme în domeniul muncii. Acestui fenomen i se adaugă faptul că o parte din populaţia activă nu lucrează în ţară’, a adăugat directorul de comunicare al INS.

Nu sunt obligatorii răspunsurile la întrebările referitoare la caracteristicile etnico-culturale – etnie, limbă maternă, religie, precum şi la cele privind dizabilităţile.

Întrebările chestionarelor pot fi completate de un membru adult al familei sau de persoana considerată cap al familiei, numită astfel prin consensul membrilor familiei. În condiţiile în care recenzorii au puţine şanse să găsească la domiciliu toţi membrii familiei, chestionarele pot fi completate de unul dintre membrii.

Dacă recenzorul nu găseşte la domiciliu niciun locatar, acesta va lăsa un bilet în care va specifica data în care va reveni. Dacă o a doua întâlnire nu poate avea loc, acesta recomandă locuitorilor să contacteze Comisia de Recenzare de care aceştia aparţin, comisie ce va prelua informaţiile necesare.

‘Pentru a avea o imagine reală asupra situaţiei din teren, Recensământul se va realiza după reşedinţă, nu după domiciliul din buletin, pentru a putea cuprinde şi persoanele care nu au documente care să ateste statutul lor în locuinţa în care trăiesc’, a menţionat Vladimir Alexandrescu.

De asemenea, reprezentantul INS a menţionat că organizaţiile non-guvernamentale vor oferi sprijinul pentru declararea etniei cetăţenilor romi. ‘Oficial, în România sunt înregistrate 535.000 persoane de etnie romă, iar estimările Uniunii Europene indică pentru România că numărul variază între 1,5 milioane şi 2,5 milioane persoane. La nivel european, estimările arată că numărul persoanelor de etnie romă se ridică la 12 milioane’, a adăugat Alexandrescu.